COVID-19 face ravagii în creierul multor pacienţi. Un bolnav din trei are probleme neurologice sau psihiatrice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Infectarea cu SARS-CoV-2 poate fi extrem de dăunătoare creierului
Infectarea cu SARS-CoV-2 poate fi extrem de dăunătoare creierului

Boala COVID-19 produce o scădere apreciabilă a masei cerebrale, care are ca urmare, printre altele, pierderea unor simţuri, dar şi apariţia unor accidente vasculare cerebrale ce pot aduce probleme neurologice permanente

Un recent studiu realizat de experţii Universităţii Oxford, la care au contribuit şi specialişti de la Imperial College, arată că infecţia COVID-19 poate face ravagii în creierul pacienţilor. Astfel, cercetătorii au demonstrat că infectarea cu SARS-CoV-2 poate fi extrem de dăunătoare creierului provocând inclusiv deficite cognitive grave cum ar fi „ceaţa cerebrală“, convulsiile, depresia, pierderea simţului mirosului (anosmie), modificarea simţului de gust (disgeuzie), pierderea auzului, dar şi deficite neurologice permanente ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale.

Studiul realizat în Marea Britanie este primul care a documentat modificările creierului la un grup mare de pacienţi care au fost supuşi scanărilor cerebrale prin rezonanţă magnetică (RMN) atât înainte, cât şi după infecţiile COVID-19. Acestea au fost comparate cu analizele similare realizate unor pacienţi care nu au trecut prin boală.

Pacienţii, asociaţi pe mai multe criterii

Concret, experţii au comparat rezultatele unor analize la care au fost supuse 782 de persoane. Dintre acestea, 394 au fost infectate cu SARS-CoV-2 în intervalul  martie 2020-aprilie 2021, dar majoritatea au avut COVID-19 după octombrie 2020, atunci când numărul infectărilor a explodat în Marea Britanie.

Dintre cei 394 de infectaţi, 15 au avut forme mai severe ale bolii şi au fost spitalizaţi pentru o perioadă medie de 10 zile. Scanările cerebrale din acest grup au fost comparate cu scanările cerebrale RMN ale 388 de persoane care nu fuseseră infectate cu COVID-19. Pentru o mai bună acurateţe a studiului, persoanele din cele două grupuri au fost asociate ca vârstă, sex, etnie şi factori metabolici de bază, inclusiv tensiune arterială şi indice de masă corporală, ultimul dintre aceştia fiind considerat un indicator pentru obezitate, un factor de risc pentru severitatea COVID-19. 

Zonele afectate

Comparând cele două grupuri de analize RMN, cele realizate înainte şi după infecţie, experţii au observat că pacienţii care au trecut prin COVID-19 au pierdut din masa cenuşie în anumite părţi ale creierului şi că la cei care nu au avut boala acest fenomen nu s-a manifestat. 

Pierderea de substanţă cenuşie este considerată foarte gravă deoarece aceasta este responsabilă de procesarea semnalelor generate în organele senzoriale. Cercetătorii au descoperit inclusiv anomalii ale sistemelor olfactiv şi gustativ, precum şi afectarea zonei responsabile cu memoria. În plus, a fost afectat şi cortexul orbitofrontal, responsabil cu emoţia.

Un pacient din trei are probleme neurologice sau psihiatrice

De altfel, un alt studiu realizat de experţii de la Oxford a arătat că aproximativ o treime dintre pacienţii care au trecut prin COVID-19 au fost diagnosticaţi cu afecţiuni neurologice sau psihiatrice. Studiul a constatat aceste sechele pe o perioadă de cel puţin şase luni de la infectarea cu SARS-CoV-2. Britanicii au studiat un eşantion de 236.379 de supravieţuitori ai COVID-19, la care 33,6% au prezentat afectări neurologice sau psihiatrice. Mai mult, la bolnavii care au necesitat internare la terapie intensivă afectarea s-a ridicat la 46,4%. Între altele, pacienţii au dezvoltat hemoragie intra-craniană, accident vascular cerebral ischemic, sindrom Parkinson, sindrom Guillain-Barré, tulburări ale nervului, rădăcinii nervoase şi plexului sau chiar demenţă. 

Foarte grav, accidentele vasculare cerebrale au afectat 2% dintre toţi pacienţii cu COVID-19, crescând la 7% dintre cei internaţi la terapie intensivă şi 9% dintre cei care au avut delir. Şi demenţa a fost diagnosticată la 0,7% dintre toţi pacienţii infectaţi, crescând la 5% dintre cei care au experimentat delirul ca simptom.

În fine, starea de spirit, anxietatea sau tulburările psihotice au afectat 24% din toţi pacienţii, dar aceasta a crescut la 25% la cei internaţi în spital, 28% la persoanele care au trecut prin ATI şi 36% la cei care au suferit delir în timpul bolii.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite