Florin Cîţu, Ministrul de Finanţe, trebuie să trecă examenul a două rectificări bugetare, una mai importantă decât cealaltă! Este foarte probabil ca bugetul pentru anul 2020 să fie o lege prea greu de trecut printr-un Parlament atât de divizat politic. Rectificările care vor da forma finala a bugetului pe anul 2019, vor constrânge guvernul multe luni de acum înainte. Domnului ministru Cîţu îi revine obligaţia de a prezenta, oficial de această dată, nu pe surse, toate dovezile de proastă guvernare a finanţelor publice, pe care le-a clamat în cei 3 ani de opoziţie.

Ministerul Muncii, prin Violeta Alexandru, trebuie să găsească soluţii pentru acoperirea pensiilor şi salariilor bugetarilor şi contracararea măsurilor populiste şi în parte nesustenabile ale PSD. Oamenii renunţă greu la un drept câştigat şi nu se preocupă de dezechilibre macroeconomice sau de lipsa de surse adecvate.

Două dintre ministerele noului guvern sunt un fel de câmp de mine antipersonal: cel al Dezvoltării şi cel al Sănătăţii. În cazul Ministerului Dezvoltării scandalurile vor fi inevitabile, PNL va încerca să oprească conducta larg deschisă pentru primăriile PSD şi să redirecţioneze banii către cele conduse de liberali. Conflictele vor fi pe viată şi pe moarte, vin alegerile locale!

Sănătatea este ciclic zguduită de crize cu impact mediatic, în bună parte datorate funcţionării unui sistem de la care aşteptăm prea multe raportat la câţi bani putem aloca. Chiar şi aşa, câteva grenade au deja cuiul scos! Promisiunile predecesorilor legate de politica medicamentului, dacă nu vor fi respectate, vor atrage lipsuri în farmacii şi spitale, uşor de speculat de către competitorii politici, prin intermediul presei. 

Celelalte ministere, deşi importante, nu vor putea influenţa major electoratul, nu pot genera schimbări spectaculoase, pe termen scurt.

Este foarte probabil ca Guvernul Orban 1 să aibă o viaţă foarte scurtă, de numai 90 de zile. La începutul anului viitor, după vacanţa parlamentară, PSD va depune o moţiune de cenzură care, în opinia mea, va trece! Guvernul minoritar PNL se află, ca şi toţi contracandidaţii săi politici, în precampanie electorală. Cei care azi au vrut să scape de Viorica Dăncilă, obligând practic PSD la reaşezarea forţelor interne şi implicit la slăbire ca putere, după alegerile prezidenţiale, vor dori, legitim, să slăbească forţa unui PNL cu un guvern în funcţie. Guvernul va pica însă va rămâne mult timp în funcţie cu puteri limitate, deoarece Constituţia noastră nu a luat în considerare boicotul din partea aleşilor pentru a preîntâmpina alegeri anticipate!

În această perioadă PNL are de trecut câteva examene extrem de dificile.

Unul ţine de resursele umane. Jocul ”să plece incompetenţii voştri ca să vină ai noştri” poate lovi decisiv imaginea unui partid destul de spoliat în resurse interne. Oameni care să dorească funcţii se găsesc imediat însă persoane competente, devotate trup şi suflet PNL, inatacabile, sau specialişti din sectorul privat, dispuşi să-şi schimbe traseul vieţii pentru câteva luni, sunt ceva mai greu de găsit.

Câmpul adevărat de luptă este comunicarea. Foarte probabil că prezenţa Ralucăi Turcan ca vicepremier fără portofoliu, este justificată doar de înţelegerea faptului că acest Guvern de Campanie trebuie să îşi integreze mesajele, atât la nivel de Guvern cât şi la nivel intern de partid. Ori pentru aceasta este nevoie de un centru de comandă, apropiat de Premier dar care să îi ia de pe umeri povara coordonării comunicării. Un prim ministru este suficient de ocupat de a rezolva problemele curente ale unei ţări.

Se pune problema însă, ce ne poate comunica PNL atât de penetrant, atât de vibrant încât să determine electori ai altor formaţiuni politice să se îndrepte către urne cu un singur gând: ”aşa vreau eu să fie condusă această ţara!”.

Să nu uităm, legiferarea este o valenţă aproape amputată acestui guvern. Pe de o parte, opinia populaţiei privind stoparea abuzului de Ordonanţe de urgenţă trebuie respectată, în luna ianuarie este vacanţă parlamentară şi nu se pot emite OUG-uri, iar ulterior, aşa cum am spus deja, Guvernul Orban poate să devină brusc interimar, cu un premier demis prin moţiune de cenzură, şi drept urmare nu va mai putea, de asemenea, să emită astfel de legiferări. Trecerea de legi prin Parlament, în regim de urgenţă, este utopică. Guvernul, dacă va avea cu cine, poate însă pune în discuţie proiecte de lege, dacă are cu cine. Riscul este să păţească ca PSD, care, ca să mă întorc la sănătate, a promis o nouă lege a Sănătăţii în maxim un an de la preluarea puterii ajungând să evoce eventualitatea angajării de consultanţă pe milioane împrumutate ca să ne facă alţii propuneri!

PNL nu poate decât să încerce să arate că politica se poate face altfel decât până acum, cu altfel de oameni, cu altfel de principii şi valori. Ne-am obişnuit cu partide fără o doctrină adevărată, doar cu şmecherii politicianiste, cu prostiri pe faţă, cu angajarea unor cheltuieli şi promisiuni fără acoperire. PNL are şansa de a-şi redefini şi afirma valorile unui partid liberal modern, ieşit din paradigma clasică, limită la ”prin noi înşine”, la proprietate sau stimularea iniţiativei private. Formalismul unor programe politice cu efecte similare apei sfinţite trebuie depăşit.

Populaţia are şansa în aceste 3 luni să afle spre ce ne îndreptăm, ce am putea să facem pentru ca România să devină un loc mai bun decât azi, în care să dorească să trăiască atât copii noştri şi tinerii de azi cât şi cei care îşi caută fericire pe meleaguri străine. Guvernul ar trebui să fie capabil să explice tuturor, de ce investitori din lumea largă ar trebui să caute să producă în România, iar cei care produc azi aici cum se pot dezvolta în viitor.   

Sarcina celor 16 miniştri este de a se concentra pe definirea viitorului, la modul cum trebuie să funcţioneze un guvern, cum să asigure transparenţă şi să asculte populaţia angrenând-o în eforturile de rezolvare a problemelor ţării.

Mă aflu încă sub impresia unei vizite în Danemarca, în care cei care vor să înceapă o afacere, oricât de mică, beneficiază de sprijin din partea guvernului, funcţionarii oferind îndrumare pas cu pas, scutiri de taxe până ce afacerea se tine pe picioare, şi nu controale în cascadă până ce persoana îşi pune singură streangul de gât.

Aceste mesaje trebuie să ajungă la întreaga populaţie, nu atât prin mass-media cât prin dialog şi comunicare directă. Partidele se tem astăzi de electori, nu există conferinţe deschise tuturor şi întâlniri cu populaţia, în care să fie prezentate şi dezbătute soluţiile.

Nici un premier din ultimii 30 de ani nu a dus o povară atât de apăsătoare ca cea asumată de Ludovic Orban. A fi prim-ministru este o onoare, chiar dacă această funcţie a fost ocupată şi de oameni care nu s-au ridicat la înălţimea ei.

Numele lui Ludovic Orban poate rămâne în cartea de istorie, însă nu atât ca unul dintre premierii României cât mai ales ca ultimul presedinte al PNL-ului, cel care a stins lumina la plecare. De aceea, acest ”all in” sper să fie o mână câştigătoare, un joc riscant dar calculat, care să ne developeze jucători de sah sau de bridge şi nu bieţi pokerişti! După atâta jenă cu guvernanţii noştri sper într-o rază de lumină, iar cele 90 de zile de guvernare care vor urma să devină reperul pozitiv la care să ne raportăm de acum înainte! Sper că astrele se vor alinia, nu atât în beneficiul PNL cât mai ales în cel al românilor care, de mai bine de 30 de ani, parcă merită mai mult!