Notabil este că înainte de a deveni neologisme, multe au fost xenisme, definite, potrivit Marelui dicţionar de neologisme (2008), drept străinisme – cuvinte străine împrumutate într-o limbă, fără adaptarea la propriul sistem.

Acest proces a avut loc arbitrar în cazul englezei, în funcţie de fundalul socio-istoric al epocii. Astfel, pe parcursul secolului trecut, numeroase cuvinte au fost preluate şi adaptate ca neologisme, rezultând termeni precum: cocteil, sandviş, biftec (intrat via franceză), miting, spicher, barman, bovindou, pulover, fotbal, volei, tenis, rugbi, crichet, meci, derbi. În contrast cu această situaţie, expunerea tot mai generoasă la dinamica limbii engleze, precum şi entuziasmul ce însoţeşte studiul său, începând din anii ’90 au făcut ca termenii asimilaţi recent să îşi păstreze statutul de xenisme. Cu alte cuvinte, ei nu s-au transformat în neologisme. În plus, sărăcia lexicală a unor vorbitori le-a consolidat succesul. Sunt deja banale cuvintele: job, stress, feeling, cool, funny, board, card, outlet, deadline, feedback, lobby, voucher, snack, skinny, second hand, fashion, fresh, party, manager, trend, trendy, brunch, top, bowling, fitness, jogging, shopping, casting, catering. În privinţa ultimului termen, merită menţionat că cei mai mulţi români îl pronunţă remarcabil de incorect.

Este greu de identificat un principiu ordonator pentru a explica diferenţa de abordare a cuvintelor provenind din engleză. Deşi ar respecta asimilarea fonetică, astăzi, termeni precum bodigard, dizain, stic, draiv, maus, servăr, imeil, şău, şăurum, taciscrin, cips, milcşeic, beicăn şi bărgăr ar produce confuzie sau efecte comice. Departe de severitatea care guvernează practica limbii franceze (v. celebra lege Toubon din 1994), procesul adaptării termenilor străini în română pare neglijent, dacă nu haotic.

Un caz simptomatic este cel al substantivului site. La fel ca şi substantivul stress, el are atât statut de xenism, cât şi statut de neologism, DEX (ed. 2016) consemnând varianta site, precum şi alternativa sait. Şi Doom (ed. 2005) menţionează neologismul sait. Cunosc un singur utilizator al acestei versiuni şi, în ciuda respectării asimilării fonetice, apariţia cuvântului mă surprinde de fiecare dată. Însă, rezonabil şi inteligibil, acest neologism rămâne departe de efectul ridicol pe care îl produce – sau ar trebui să îl producă – în limba franceză recursul la substantivul souris pentru a desemna dispozitivul numit mouse.

Alături de fenomenul tot mai agresiv al calcurilor din engleză, pe care l-am analizat pe scurt într-un articol anterior, evoluţia xenismelor este greu de anticipat. Simplul uz al termenilor, determinat de presiunea modelor, de existenţa unui lexic fragil al vorbitorilor şi de expunerea prelungită la engleză – cu precădere la cea folosită în mediul de afaceri, ca manifestare a unui nou limbaj de lemn –, îi va decide soarta.

 

Notă bibliografică: http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/V2596/pdf