Cât de eficient este Molnupiravirul, tableta anti-COVID-19
0
La cel mai mare spital de boli infecţioase din ţară, peste 1.000 de pacienţi au primit un tratament antiviral oral ţintit cu pastile pentru a scăpa de COVID-19.
De la debutul pandemiei produse de SARS-CoV-2 s-a declanşat o luptă contra cronometru pentru găsirea unui tratament care să se adreseze în primul rând COVID-19.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, a vorbit pentru „Adevărul” despre ce s-a observat în practica medicală după tratarea a mai mult de 1.000 de pacienţi cu Molnupiravir, un antiviral oral pe care unii pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 îl pot urma acasă. „Încă de la început trebuie să facem următoarea precizare: Molnupiravirul este una dintre puţinele variante de tratament care se referă ţintit la virusul SARS-CoV-2. Spun acest lucru pentru că alte medicamente antivirale erau folosite, anterior pandemiei, în tratamentul gripei sau în alte infecţii virale. Deci, din start, avem date care se referă la virusul SARS-CoV-2, inclusiv la varianta Omicron”, a punctat dr. Marinescu.
Scurtarea perioadei de boală
Ceea ce s-a văzut în practică, adaugă specialistul, în urma tratamentului aplicat la peste 1.000 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, este că tratamentul dă rezultate. „Dacă medicamentul este administrat cât mai devreme în raport cu debutul simptomatologiei, el într-adevăr a arătat o eficienţă bună. Când spun acest lucru, mă refer inclusiv la scurtarea perioadei de boală şi la diminuarea riscurilor pentru pacienţi de a suferi acele temute complicaţii. Până la urmă, a redus riscul de a ajunge în Terapie Intensivă”, a declarat dr. Adrian Marinescu.
Sigur că eficienţa niciunui medicament nu este de 100%, iar Molnupiravir nu face excepţie, mai spune specialistul. Dar, adaugă medicul, terapia este de un real ajutor. „Orice tratament antiviral – şi vorbim de infecţia cu SARS-CoV-2 – trebuie să fie administrat cât mai repede în raport cu debutul. Ceea ce înseamnă că trebuie să ne testăm ori de câte ori avem simptomatologie şi să facem o evaluare cât se poate de repede. În principal, ar trebui să luăm în calcul faptul că pastilele au o eficienţă mare dacă sunt administrate în primele 5 zile”, atrage atenţia medicul infecţionist.
Indicaţie au mai ales persoanele care au factori de risc asociaţi infecţiei cu noul coronavirus, respectiv boli cronice sau vârsta înaintată. „Adică, se ştie că în cazul lor s-ar putea ajunge la o formă care să presupună o complicaţie”, subliniază dr. Marinescu.
Pentru a putea beneficia de tratament, trebuie ca pentru pacienţi să existe un test oficial. Pe baza acestui test, în centrele de evaluare se face o consultaţie de către medicul specialist, care dă şi indicaţia de tratament. „Tratamentul constă în administrarea a 4 capsule de 200 de miligrame, în fiecare zi, pe o perioadă de 5 zile”, mai spune medicul infecţionist.
Categorii care au contraindicaţii
Există şi câteva categorii de pacienţi care au contraindicaţie la tratamentul cu Molnupiravir. „Fiecare pacient în parte trebuie analizat. Pentru că poate fi o persoană polialergică, de exemplu. Din fericire, contraindicaţiile clare sunt legate de sarcină. Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească măsuri de contracepţie atât pe durata tratamentului, cât şi 4 zile după aceea. Alăptarea trebuie, de asemenea, întreruptă. Ceea ce este important este faptul că nu sunt interacţiuni medicamentoase, pentru că sunt pacienţi care iau şi alte terapii”, mai spune dr. Marinescu.
Eficienţa tratamentului scade cu cât ne apropiem mai mult de finalul celor 5 zile de la debutul simptomelor de COVID-19, mai spune dr. Marinescu. Un alt factor de reducere a eficienţei ţine de gradul de imunitate a persoanei infectate. „Pentru că, la un pacient cu imunitatea prăbuşită, orice tratament antiviral are un efect redus”, conchide medicul infecţionist.
Agenţia Europeană a Medicamentului a dat aprobarea pentru utilizare de urgenţă a Molnupiravirului la sfârşitul lunii noiembrie, pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat Molnupiravir pentru pacienţii cu forme uşoare, dar la care există risc de spitalizare. Acestea sunt persoanele nevaccinate, bătrânii, imunodeprimaţii, precum şi persoanele care suferă de boli cronice. Tinerii cu o stare bună de sănătate, copiii, gravidele şi femeile care alăptează nu trebuie să urmeze acest tratament.
Studiile realizate până acum conduc la concluzia că Molnupiravir reduce riscul internării în spital – cu 43 mai puţine internări la 1.000 de bolnavi cu risc mare –, iar semnele de boală se remit, în medie, cu 3-4 zile mai repede. Specialiştii subliniază faptul că medicamentul are un efect mai redus asupra mortalităţii – şase decese mai puţin la 1.000 de bolnavi.
Molnupiravir împreună cu Paxlovid, al laboratorului farmceutic american Pfizer, sunt singurele tablete anti-COVID. Tratamentul Merck provoacă mai multe îngrijorări decât cel al Pfizer în privinţa efectelor secundare. Agenţia ameriană a medicamentului (FDA) nu l-a autorizat în cazul bolnavilor în vârstă de până la 18 ani – pentru că ar putea afecta dezvoltarea oaselor şi a cartilagiilor.
Bilete de trimitere fără valabilitate de la 1 aprilie
O serie de documente a căror valabilitate a fost prelungită sistematic pe perioada stării de alertă vor trebuie înnoite, anunţă un comunicat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Un proiect de act normativ prevede că aceste documente îşi vor pierde valabilitatea începând cu 1 aprilie. Este vorba despre trimiterile în diverse specialităţi clinice, inclusiv medicină fizică şi reabilitare; recomandările de îngrijire la domiciliu, de paliaţie, pentru dispozitive medicale, precum şi despre aprobările pentru procurarea dispozitivelor medicale. Pentru toate acestea este nevoie de o nouă evaluare a medicului specialist. Nu vor fi afectate de această reglementare documentele care se află în perioada de valabilitate. De exemplu, biletele de trimitere în specialităţile clinice pentru care nu au trecut 30 de zile calendaristice de la momentul emiterii, cele pentru boli cronice – cu valabilitate 90 de zile calendaristice, pentru examinări paraclinice, histopatologice şi citologice, RT, RMN. Proiectul de act normativ se află pe circuitul de avizare.
Hartă interactivă, cu centrele de evaluare COVID-19
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, COPAC, a lansat o hartă interactivă cu centrele de evaluare COVID-19. Iniţiativa este menită să vină în sprijinul pacienţilor cronici şi poate fi accesată de pe telefon sau laptop. Accesată de pe un telefon cu localizarea activată, harta arată cele mai apropiate centre de locul în care se află persoana interesată.
Harta poate fi accesată pe: https://www.copac.ro/centre-de-evaluare-covid-19/
„Am gândit acest instrument online pentru a ajuta pacienţilor şi a-i ghida spre cel mai apropiat centru pentru a fi evaluaţi. Chiar dacă suntem într-o perioadă descrescătoare a pandemiei, totuşi pacienţii cu afecţiuni cronice pot avea complicaţii dacă se infectează şi, de aceea, este important să meargă la medic, într-un centru, să fie evaluaţi şi să primească tratament. Chiar eu am beneficiat de evaluare şi tratament într-un astfel de centru”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.
La rândul său, dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” din Capitală, le-a recomandat pacienţilor cu teste pozitive de COVID-19 să meargă cât mai repede la centrele de evaluare pentru stabilirea tratamentului potrivit. „Evaluarea cât mai timpurie după primirea rezultatului pozitiv este cu atât mai importantă în cazul pacienţilor cu afecţiuni cronice care pot dezvolta complicaţii”, a explicat specialistul.
Pe toată durata pandemiei, bolile cronice s-au dovedit a fi factori de risc importanţi în decesul a peste 60.000 de persoane infectate în ultimii doi ani cu SARS-Cov-2 în România.
Raportările Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că peste 93% dintre cei decedaţi aveau cel puţin o boală cronică din următoarele categorii: boli cardiovasculare (7 din 10 cazuri), diabet zaharat (3 din 10), boli neurologice sau obezitate (2 din 10), afecţiuni renale, pulmonare sau cancer (1 din 10).
Se încarcă comentariile...
