Calvarul pacienţilor de la ATI. Medic: „Nimic nu ne-a pregătit pentru această provocare. Sunt momente sfâşietoare“

Calvarul pacienţilor de la ATI. Medic: „Nimic nu ne-a pregătit pentru această provocare. Sunt momente sfâşietoare“

FOTO Shutterstock

Conf. dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI la Institutul „Matei Balş“, vorbeşte despre scenele cumplite din spitalele cu pacienţi COVID-19, despre efectele devastatoare ale virusului asupra trupului şi psihicului celor bolnavi, precum şi despre vieţile pierdute care ar fi putut fi salvate dacă pacienţii ar fi admis că virusul există.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu peste un deceniu de experienţă ca medic la ATI, conf. dr. Elena Copaciu a revenit în sistemul de sănătate de stat pentru a da o mână de ajutor colegilor de la cel mai mare spital de boli infecţioase din ţară care tratează bolnavi cu COVID-19. „Cel mai mult te marchează cazurile pe care nu le poţi salva. Chiar dacă înţelegi că agresiunea virusului este de mare gravitate, că produce ravagii în plămâni şi că unii oameni nu mai au cu ce respira, în afară de suportul de funcţii vitale pe care îl oferă aparatele noastre, şi câteodată nici acesta nu este suficient, este ceva ce nu am întâlnit până acum“, mărturiseşte, într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, conf. dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“ din Capitală. 
 

„Nimic nu ne-a pregătit pentru această provocare“

Şi are ceva experienţă pentru că a început rezidenţiatul în 1991 şi credea că, medic de urgenţă fiind, le-a văzut pe toate. „Nimic nu ne-a pregătit pentru provocarea pe care a reprezentat-o această pandemie, cu valurile succesive, niciunul nu seamănă cu cel anterior şi aduce noi provocări şi tot discutăm cazuri şi soluţii împreună cu colegii noştri din toată lumea, ca să putem să oferim cele mai bune soluţii pentru fiecare pacient în parte“, adaugă expertul.
 
Ca medic de ATI are puţin timp să afle discuţii exterioare spitalului, dar şi aşa ajung la ea tot felul de aprecieri fanteziste false şi discriminatorii legate de virusul SARS-CoV-2. „Nu pot să nege că există virusul, boala, şi că există aceste mutaţii, pentru că noi, cei din sistemul medical, ştim că aşa se comportă un virus, în momentul în care circulă la atâtea gazde, gazdele sunt oamenii care au virusul în corpul lor, suferă mutaţii, asta s-a întâmplat cu orice virus, doar că acesta este foarte transmisibil, a suferit mai multe mutaţii, iar mutaţiile au produs acele valuri epidemice. Vaccinul pot să spun că a temperat mult, mult, nu se poate povesti cât de bine a redus viteza de transmitere şi de producere a acestor mutaţii, dar, ca orice organism viu, virusul încearcă să se adapteze. Eu sper că vaccinul anti-SARS-CoV-2 va acoperi pe viitor şi tulpinile mutante, aşa cum s-a întâmplat şi cu vaccinul antigripal, AH1N1 şi cu altele, în urmă, dar în momentul de faţă ne confruntăm cu valul epidemic generat de tulpina Delta, care iar este ceva ce nu am întâlnit până acum. Iar dintre pacienţii din reanimare, majoritatea covârşitoare sunt pacienţi care nu s-au vaccinat şi pacienţi care vin târziu la spital. Majoritatea celor care ajung în Terapie Intensivă sunt pacienţi cu prezentare tardivă la spital“, mai spune  dr. Copaciu.
 
Conf.dr. Elena Copaciu are mai mult de un deceniu de experienţă ca medic la ATI

„Dacă ar putea da timpul înapoi, ar proceda altfel“

Specialistul mai spune că mulţi pacienţi regretă pe patul de spital că nu au avut mai multă grijă: „Sunt chipurile pacienţilor care înţeleg, şi ne spun asta, că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar proceda cu totul altfel. S-ar proteja mai bine, s-ar fi vaccinat, i-ar fi protejat pe cei din jur pentru că sunt multe situaţii în care în spital se internează soţ-soţie, soţ-soţie-copil, poate şi o bunică şi un bunic pe lângă, sunt focarele familiale în care cei vulnerabili evoluează cu forme grave. Sunt situaţii în care oamenii internaţi în spital vin să-şi vadă soţul sau soţia în reanimare pentru ultima dată, sunt sfâşietoare aceste momente, sunt foarte greu de urmărit pentru tot personalul medical, nu e nimic uşor în terapie intensivă, dar astfel de momente sunt sfâşietoare“.
 
Expertul mai spune că un eveniment cum este această pandemie produsă de coronavirusul SARS-CoV-2 şi boala pe care o dă, COVID-19, este un eveniment unic în ultimul secol. „Nimeni nu era pregătit pentru aşa ceva, nimeni nu ştie ce va urma. Noi, ca societate, trebuie să ne adaptăm la aceste provocări din punctul de vedere al nevoilor pacienţilor, şi cei cu COVID-19, dar şi cei non-COVID, pentru că sunt provocări importante, noi, lucruri cu care nu ne-am întâlnit până acum şi nici predecesorii noştri, provocări pentru societate, pentru economie, pentru sociologi, pentru politicieni, în toate aspectele vieţii noastre. Trebuie să găsim soluţii, negarea pandemiei şi a problemelor ridicate de pandemie nu ajută cu nimic“, a conchis conf. dr. Elena Copaciu. 
 

„Modificările pot merge de la forme uşoare până la delir hiperactiv“

Conf. dr. Elena Copaciu afirmă că pe lângă faptul că virusul distruge corpul, adesea distruge şi psihicul pacienţilor internaţi la ATI. „Această modificare a senzoriului în Terapie Intensivă este cunoscută, monitorizată în fişa zilnică, avem un check list. Sunt oameni care au modificări ale inserţiei în realitate şi raportarea la propria persoană de gravităţi diferite. Pot să meargă de la forme uşoare până la un delir hipoactiv sau hiperactiv. Sunt oameni care devin violenţi, sunt oameni care jignesc, adică violenţă verbală sau fizică, sau sunt oameni care pur şi simplu par apatici, dar se află într-o formă din aceasta de delir hipoactiv care nu este foarte rar în terapie intensivă“.
 

„Oameni tineri cu plămânii distruşi“

O altă categorie, adaugă universitarul, este cea a oamenilor vârstnici, care au deja tulburări cognitive şi care sunt agravate de situaţia critică, de agresiunea virală, de staţionarea în Terapie Intensivă şi de ieşirea din mediul familiar. „Ei au de asemenea nevoie de o abordare adecvată şi personalizată. Sunt foarte multe provocări în îngrijirea acestor pacienţi, este ceea ce ştiam până la un punct, dar sunt şi foarte multe lucruri noi pe care le învăţăm zi de zi“, subliniază conf. dr. Elena Copaciu.
 
De pildă, până acum, medicii erau obişnuiţi ca, odată ieşiţi din zona critică, pacienţii cu afectări pulmonare să revină la parametrii anteriori. Însă, după COVID-19, procesul de cicatrizare este foarte lent, plus că apar şi afectările extra-pulmonare. „În materie de COVID-19, cu toate aceste valuri epidemice, totul este nou şi, până la un punct, şocant. Tipul de insuficienţă respiratorie pe care a trebuit să o gestionăm şi modul în care a trebuit să gestionăm în Terapie Intensivă s-au schimbat de multe ori în perioada aceasta începând din martie 2020. Ne-am adaptat din mers, avem tehnologia cu care să tratăm aşa ceva, doar că nu seamănă cu ce făceam înainte. Dacă este bine pentru pacient, nu e o problemă această adaptare. Felul în care virusul atacă plămânul şi agresiunea aceasta determină un mod de cicatrizare şi de rezolvare a leziunilor foarte personalizat, noi eram obişnuiţi ca oamenii, după ce au ieşit din zona critică, cu astfel de insuficienţă respiratorie, în majoritatea lor covârşitoare să revină la parametri anteriori, ori acest lucru nu se întâmplă. Sunt oamenii tineri fără comorbidităţi la care plămânul se distruge prin fibroză. Nu mai vorbesc de cei în vârstă şi cu comorbidităţi, la care se poate distruge prin fibroză, sunt oameni la care se repară fără sechele şi revin la funcţia anterioară“, adaugă medicul de ATI.
 
Şi, într-o proporţie foarte mică, din fericire, există acele afectări extra-pulmonare: „Miocardite asociate sau nu afecţiunii respiratorii. Sau agresiuni virale când virusul continuă să se multiplice şi atacă ficatul. Atunci chiar este o problemă, pentru că nu rămân prea multe alternative. În plus, există acel pattern pro-trombotic, tendinţa de a face cheaguri intravascular, pe care iarăşi nu l-am mai întâlnit în alte patologii şi ar trebui gestionat în mod particular. Sunt doar câteva din aceste noi provocări“.

Câteodată, mai spune medicul, boala se exprimă cu foarte mici daune sau cu afectare pulmonară mult mai redusă, dar cu afectare cardiacă sau hepatică, sau cu sindrom pre-trombotic, pe primul plan. Sunt mai rare, din fericire, aceste cazuri, dar combinaţii între aceste patologii în Terapia Intensivă din Institut nu sunt foarte rare, din păcate“, a conchis medicul de ATI. 
 
Cine este conf. dr. Elena Copaciu
 
Conf. dr. Elena Copaciu a lucrat ca medic rezident la Spitalul Universitar din Capitală până în 1994. Între anii 2002 şi 2006 a fost medic-şef de disciplină UMF la Spitalul Elias. Între 2007 şi 2015 a fost medic-şef de clinică ATI la Spitalul Universitar. După 2015 a lucrat în privat şi a fost consilier la Ministerul Sănătăţii. În 2020 a cerut detaşare la ATI „Balş”. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările