Propunerea legislativă pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist (AICI) este foarte clară în privinţa mişcărilor extremiste şi a activităţilor acestora, indiferent că sunt organizate de persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate. Astfel, la art.1. se precizează că „Orice manifestări (întruniri, tabere, conferinţe, mitinguri) care prin obiectul, desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”.

Legea continuă cu art. 2 care face referire la „Persoanele de cetăţenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României”, iar acestea „sunt considerate indezirabile pe termen nelimitat pe teritoriul României dacă nu au statut diplomatic, sau persona non-grata dacă au statut diplomatic”.

Aşadar legea există, e la un pas de votul final din Camera Deputaţilor care e camera decizională, mai lipseşte doar voinţa politică de a pune capăt extremismului maghiar pe teritoriul României. Restul sunt vorbe şi populisme. 

După prevederile care clarifică modul în care se aplică măsura declarării indezirabilităţii sau a calităţii de persona non-grata, în acord cu celelalte legi ale României care au acest obiect, ultimul articol, 3, rezolvă simplu şi eficient problema mişcărilor extremiste din afara ţării care vin în România: „Partidele politice, fundaţiile, ONG-urile sau orice fel de organizaţii juridice sau non-juridice înregistrate în afara României care promovează mesaje şi/sau desfăşoară acţiuni care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”.

Aşadar legea există, e la un pas de votul final din Camera Deputaţilor care e camera decizională, mai lipseşte doar voinţa politică de a pune capăt extremismului maghiar pe teritoriul României. Restul sunt vorbe şi populisme.