Domnul Rafila salvase numărul domnului Victor Ponta în agendă în urmă cu 8 ani, când fostul premier PSD îl instalase în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. După un scurt schimb de banalităţi, domnul Ponta îi propune domnului Rafila să candideze la Primăria Capitalei din partea ProRomânia. Domnul Rafila, luat prin surprindere, cere timp de gândire. ”O propunere pe care trebuie să o digeri”, avea să spună domnul Rafila. Şi avea dreptate, mai ales că planul domnului Ponta nu era să-l facă pe Alexandru Rafila primar, ci să rupă din voturile doamnei Gabriela Firea. Practic, candidatura domnului Rafila ar fi avut pentru Gabriela Firea un efect similar infectării cu noul coronavrius: imposibilitatea de a respira politic. Domnul Rafila, cu halat alb în loc de sutană, ar fi trebuit să-i cânte prohodul doamnei Firea la alegerile locale.

Domnul Rafila pleacă în vacanţă. Mare, nisip, soare şi un telefon de la o persoană cu domiciliul în Voluntari. La întoarcerea în ţară şi totodată în platourile TV, domnul Rafila refuză, politicos, oferta domnului Ponta. De ce? „Pentru că ne aflăm într-o perioadă dificilă şi consider că expertiza mea e mai utilă în zona sănătăţii publice, decât ar fi în administraţia locală”, spunea domnul Rafila. Şi oamenii l-au crezut. La finalul lunii iulie, România înregistra zilnic în jur de 1.000 de cazuri de COVID. Reţine puţin această cifră.

Timpul trece. Zilele se împart exact în două: înainte şi după ora 13.00, când se anunţă buletinul medical al naţiunii. Domnul Rafila se remarcă printr-o criză de râs provocată de vorbele ministrului Sănătăţii, colegul său de baricadă cum ar veni. La adăpostul etichetei de expert, domnul Rafila începe să strâmbe din nas la declaraţiile liderilor PNL pe tema pandemiei. Pe burtiere apare în continuare titulatura de „reprezentant al României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)”.

La începutul lunii octombrie, o doamnă cu domiciliul în Voluntari îşi anunţă colegii de partid că lista pentru Camera Deputaţilor va fi deschisă de profesorul Alexandru Rafila. Reacţia: Oh, my God! OMG, nu OMS. Nu mai e nevoie ca domnul Rafila să facă turul televiziunilor. Ştirea despre el îi ţine locul. În ziua următoare, România sare de 3.000 de cazuri de infectări, apoi de 4.000. La 1.000 de cazuri, domnul Rafila spunea că expertiza sa e mai utilă în zona sănătăţii publice. La 4.000 de cazuri, desigur, expertiza sa e mai utilă în Parlament, acolo unde partidul pe care îl va reprezenta are şanse imense să ajungă în Opoziţie. Deci expertiza domnului Rafila va însemna, cel mult, o semnătură pusă pe un proiect de lege trântit de o majoritate galbenă.

Pentru refuzul de a o încurca pe Gabriela Firea în cursa pentru Primăria Capitalei, Alexandru Rafila şi-a primit răsplata: un loc eligibil la alegerile parlamentare. E o relaţie clasică bazată pe interes, gândită să producă efecte şi pe viitor. Spre exemplu, prin apropierea de Alexandru Rafila, PSD dobândeşte exact ceea ce caută cu dispera după epoca Dragnea: credibilitatea. Credibilitatea înseamnă voturi în plus, deci mandate mai multe pentru PSD în Bucureşti, exact pentru oamenii de încredere ai Gabrielei Firea.