Apoi,  condiţii legate de depolitizare, auditul instituţiilor de stat, verificarea cheltuirii banilor bugetari, eliminarea din functii publice a  clientelei de partid, inclusiv a PNL, toate inacceptabile premierului Orban.

Cum s-ar derula negocierile post alegeri

Procentele celor trei principale partide ar fi: PNL 30-32%, PSD 22-25%, USR PLUS 20-23%. Prima variantă luată în calcul ar fi o alianţă oficială PNL-USR PLUS.  Orban va fi premier desemnat de către preşedinte, şi încep discuţiile între partide.  Numai că USR PLUS va prezenta la discuţii condiţii inacceptabile  preşedintelui Iohannis, cât şi lui Orban. Forţat şi de perioada scurtă până la votul în parlament pentru validarea noului guvern, Orban va preferea soluţia unui guvern minoritar, exclusiv PNL, dar susţinut din umbră de PSD. Este modelul dat de Tăriceanu, care a funcţionat în 2007-2008 cu 19% voturi în parlament, dar sprijinit tacit de PSD.

La votul de învestitura,  guvernul Orban, astfel constituit, va trece de parlament, pentru că nici PSD,  nici USR PLUS nu pot risca să fie acuzaţi că lasă ţara neguvernată în plină pandemie. A mai trecut şi după moţiunea de cenzură din martie, pentru aceleaşi motive.

Ce câştigă PSD în urma unui astfel de aranjament?

PSD nu doreşte să intre la guvernare. Nu are nici majoritatea din 2016, nici aliaţi cu care să facă o majoritate parlamentară. Aranjamentul de care vorbim i-ar aduce avantajul să poate influenţa guvernul să-i lase numeroşi membri PSD în funcţiile de conducere deţinute, să dea bani şi primarilor PSD, să dea contracte cu statul firmelor preferate de PSD. De exemplu, Iordache şi-ar menţine funcţia pe viaţă în fruntea Consiliului legislativ, Renate Weber la Avocatul Poporului, judecătorii din CCR şi-ar menţine funcţiile.   Totul sub ameninţarea că, odată trecută pandemia în urma vaccinării populaţiei, ar putea trânti guvernul cu moţiune de cenzură.

Să nu uităm că foarte mulţi parlamentari, foşti PSD-isti, vor intra în parlament pe listele PNL, dar ei pot întoarce oricând foaia, cum au mai făcut-o. Vor sări din nou în barca PSD, dacă avantajele oferite ar fi mai mari. 

Nu va exista un document scris între PNL şi PSD. Doar o înţelegere verbală, sub ameninţarea trântirii guvernului Orban după 6 luni de guvernare, dacă nu-şi îndeplineşte promisiunile pentru care a fost votat şi de PSD.

Cum va justifica Orban această opţiune de guvernare

Foarte simplu. Va explica că ţara este într-o situaţie disperată, adusă de pandemie, că nu poate ţine cont de „mofturile” USR PLUS în timpul scurt rămas până la validarea guvernului, că ţara nu are buget aprobat, că stabilitatea guvernamentală este necesară capacităţii României de a se împrumuta pe pieţele de capital, şi altele de aceeaşi factură.

Fără o alianţă de facto, parafată, cu PSD, Iohannis şi PNL nu  vor putea fi acuzaţi de naşterea USL 2.0. Aşa că toată lumea va fi mulţumită, iar de aranjamentele pe sub masă dintre PNL şi PSD se va afla cu greu, şi fără vreo dovadă certă că s-au şi petrecut.

Ar fi acesta o soluţie „imorală”?

Da, dar pe sub masă, nu pe faţă. Este stilul de „combinăgeala” caracteristic premierului Orban, pe care l-a  demonstrat la instalarea guvernelor Orban, în noiembrie 2019 şi după moţiunea de cenzură din primăvară.

Orban şi PNL scapă de un partener incomod, USR PLUS, scapă de eventuali miniştri de la USR PLUS pe care nu-i poate controla, şi s-au obişnuit în ultimul an să aibă controlul total în guvern.

În schimb, modificările majore aşteptate de toţi românii, inclusiv schimbări constituţionale, a modului de funcţionare şi organizare a CCR, depolitizarea principalelor instituţii, „deparazitarea” întregului aparat funcţionăresc de stat, auditul independent al instituţiilor de stat, verificarea alocărilor de fonduri bugetare, a contractelor acordate de la buget nu se vor mai produce.

N-ar fi prima oară când românii iau  plasă în urma votării unui partid în care şi-au pus speranţe prea mari.