Surse. Iohannis nu promulgă legea PSD privind Ziua Tratatului de la Trianon. Preşedintele sesizează CCR la o zi după centenar. Ce motive invocă DOCUMENT

Surse. Iohannis nu promulgă legea PSD privind Ziua Tratatului de la Trianon. Preşedintele sesizează CCR la o zi după centenar. Ce motive invocă DOCUMENT

Klaus Iohannis şi Kelemen Hunor se înţeleg în română

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea care prevede declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”. Şeful statului a sesizat CCR. Proiectul, iniţiat de senatorii PSD Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae, a fost adoptat de Parlament ca răspuns la acuzaţia preşedintelui că Marcel Ciolacu a negociat cu Viktor Orban vânzarea Ardealului. Ieri s-au împlinit 100 de ani de la Trianon.

Ştiri pe aceeaşi temă

PSD i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să promulge legea înainte de 4 iunie, ca România să poate celebra oficial ziua Tratatului de la Trianon. Însă şeful statului a sesizat CCR. Preşedintele Klaus Iohannis susţine că aniversarea Tratatului de la Trianon nu trebuie impusă neapărat printr-o lege, ci poate fi realizată prin acte adminsitrative sau declaraţii politice. 

Principalele critici aduse de Klaus Iohannis în sesizarea trimisă la CCR

  • Obiectul de reglementare îl constituie declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Apreciem că stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar.
     
  • Se poate observa că dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa, de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice.
     
  • Apreciem că o asemenea sferă de reglementare este de esenţa unei simple declaraţii  a Parlamentului, a unui anunţ, fără caracter normativ.
     
  • Din dispoziţiile art. 2 al legii criticate rezultă că scopul reglementării îl reprezintă marcarea zilei Tratatului de la Trianon prin organizarea, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. Astfel, scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat. Or, legea, prin esenţa şi finalitatea sa constituţională, trebuie să fie un act cu aplicabilitate generală şi să vizeze un interes general al societăţii. Însă, în cazul de faţă, legea supusă controlului de constituţionalitate are o arie de aplicabilitate circumstanţiată asupra declarării zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Sfera de incidenţă a reglementării, calificată astfel prin scopul său şi determinată în acest mod de legiuitor, dispune într-un domeniu ce intră, de fapt, în competenţa de reglementare a autorităţilor administrative publice centrale, iar nu în cea a Parlamentului, care nu poate să legifereze „în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon” şi să prevadă desfăşurarea unor manifestări organizate la nivel naţional şi local, „consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon”.
     
  • Considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie per se nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic.
     
  • Prin urmare, regimul juridic privind declararea unor asemenea zile nu se încadrează în ipoteza reglementării de ordin primar, astfel încât acesta nu se poate impune printr-o lege.
     

Context

Pe 4 iunie s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit noile graniţe ale Ungariei după destrămarea Imperiul Austro-Ungar la finalul Primului Război Mondial. Pentru România, e motiv de sărbătoare. ”Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică, la nivelul relaţiilor internaţionale, a Actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referinţă al creării statului român unitar modern”, a explicat ministrul român de Externe Bogdan Aurescu. Pentru Ungaria, e motiv de comemorare. ”Trianonul înseamnă o mare supărare: Ungaria şi-a pierdut două treimi din teritoriu”, a spus ministrul maghiar de Externe Péter Szijjártó la Bucureşti.

Sondajele comandate de PSD arată că partidul a fost puternic afectat de acuzaţiile lansate de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit cărora Marcel Ciolacu s-a înţeles cu Viktor Orban să vândă Ardealul la unguri, susţin surse din conducerea social-democraţilor pentru Adevărul. Trei procente ar fi scăzut PSD în sondaje

Propunerea legislativă care marchează Ziua Tratatului de la Trianon, iniţiată de senatorii PSD Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut. În luna mai, după atacul lansat de Klaus Iohannis la adresa lui Marcel Ciolacu, proiectul a fost introdus rapid pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi adoptat de majoritatea PSD.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: