Raportul privind Impactul migraţiei forţei de muncă asupra copiilor rămaşi în ţările de origine, adoptat de Comisia pentru afaceri sociale a APCE

Raportul privind Impactul migraţiei forţei de muncă asupra copiilor rămaşi în ţările de origine, adoptat de Comisia pentru afaceri sociale a APCE

Viorel Badea, responsabil de raportul privind Impactui migraţiei forţei de muncă asupra copiilor rămaşi în ţările de origine. FOTO Dorin Constanda

Senatorul Viorel Badea a prezentat, în calitate de raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), raportul privind Impactul migraţiei forţei de muncă asupra copiilor rămaşi în ţările de origine. Raportul a fost adoptat în cadrul reuniunii online a Comisiei APCE pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă, urmând a fi înaintat, spre dezbatere, Comisiei permanente a APCE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raportorul Viorel Badea a evidenţiat în intervenţia sa faptul că, deşi migraţia forţei de muncă poate constitui o soluţie de moment în raport cu cerinţele din economia ambelor ţări implicate – atât a ţării de origine, cât şi a ţării gazdă – acest fenomen are consecinţe îngrijorătoare în cazul copiilor rămaşi acasă, în grija rudelor sau a altor persoane, asupra creşterii, educaţiei şi dezvoltării lor. De asemenea, a adus în discuţie situaţia lucrătorilor casnici, pentru care de cele mai multe ori condiţiile de muncă nu fac posibilă menţinerea familiei aproape, sau vizitarea membrilor acestora, copiii fiind cei mai vulnerabili în acest caz.
 
Senatorul român a atras atenţia asupra cauzelor care determină amploarea acestui fenomen şi a propus o serie de măsuri concrete în două direcţii principale: măsuri de sprijin pentru o mai bună protecţie a copilului şi pentru reunificarea familiilor, pe de o parte, măsuri de reducere a exodului forţei de muncă determinat de sărăcie, pe de altă parte. 
 
Mai mult, Viorel Badea a subliniat rolul important al programelor UNICEF şi al programelor naţionale de sprijin, precum şi activitatea ONG-urilor care luptă pentru protecţia copiilor afectaţi de fenomenul migraţiei forţei de muncă. De exemplu, a menţionat ca model de bună practică rezultatele obţinute în România, în cei 10 ani de activitate, de Asociaţia Salvaţi Copiii, care a dezvoltat, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi cu Ministerul Educaţiei Naţionale, servicii de intervenţie directă, servicii juridice şi campanii de informare de care au beneficiat peste 8500 de copii rămaşi acasă şi 5900 de persoane care au în grijă astfel de copii. În opinia sa, aceste programe de asistenţă destinate copiilor şi celor care îi îngrijesc trebuie să fie însoţite de politici pe termen lung de reducere a disparităţilor socio-economice şi de reunificare a familiei.
 
„Ca urmare, statele membre sunt chemate să facă uz deplin de instrumentele juridice pe care le asigură Consiliul Europei şi Organizaţia Naţiunilor Unite, punând în centrul acţiunilor lor interesul copilului şi al familiei.
În cadrul raportului, senatorul Viorel Badea a reamintit că, prin semnarea şi ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, statele membre ale Consiliului Europei s-au angajat să respecte drepturile înscrise în convenţie: dreptul copilului la viaţă, existenţă şi dezvoltare, dreptul la îngrijire din partea părinţilor, dreptul la sănătate, dreptul de a fi protejat împotriva violenţei şi exploatării. Copiii rămaşi acasă sunt adesea lipsiţi de aceste drepturi, astfel că este nevoie de eforturi susţinute pentru îndeplinirea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă incluse pe Agenda 2030 a ONU privind: eliminarea sărăciei, asigurarea sănătăţii şi bunăstării, asigurarea creşterii economice, a condiţiilor decente de muncă, gestionarea, în mod planificat şi eficient, a politicilor de migraţie, astfel încât să fie respectat cadrul normativ al Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind migraţia forţei de muncă”, e precizat în comunicatul de presă de pe site-ul Senatului
 
În încheiere, senatorul român a arătat că, în vreme de criză, familiile despărţite ca urmare a migraţiei forţei de muncă sunt cele mai afectate. În contextul pandemiei COVID-19 este nevoie de măsuri adecvate de asistenţă pentru grupurile vulnerabile şi de un cadrul legal adaptat, în măsură să răspundă actualei crize globale sanitare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările