Reforma constituţională, educaţia şi păstrarea cotei unice sunt priorităţile noului executiv, aşa cum au fost anunţate de şeful guvernului. Apoi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat victorios că „s-a terminat” criza politică, dar că au rămas toate celelate crize de rezolvat: criza sanitară, criza energetică, criza salariilor şi pensiilor. Şeful statului a justificat astfel necesitatea guvernului format din PSD-PNL-UDMR.

Încă de la votul de învestitură, social-democraţii au ţinut să-i umilească pe liberali. Liderul PSD Marcel Ciolacu nu s-a putut abţine să nu spună că PNL „a prăbuşit ţara în ultimii doi ani”, a „abandonat milioane de români”, fiindcă „doar bogaţii au dus-o bine, în timp ce ceilalţi au luptat singuri cu greutăţile”, dar noroc că PSD e „responsabil”, „vine să salveze situaţia” şi să „ia măsuri de combatere a pandemiei”, nu să anunţe că a învins-o cum a făcut Klaus Iohannis. Mulţi liberali au aplaudat discursul, fără să ştie de ce.

Acesta e începutul care arată cum vor fi raporturile între partenerii marii coaliţii PSD-PNL-UDMR. Liberalii sunt puşi la zid din interior şi din exterior pentru incapacitatea de a-şi sincroniza mişcările cu scopul propus. Această afazie declanşată de la Cotroceni a fost vizibilă cu ochiul liber şi la şedinţa de azi a camerelor comune ale parlamentului. De nervi că nu a rămas prim-ministru, şeful PNL Florin Cîţu nici nu a mai venit la votul din legislativ.

În vreme ce Cîţu nu a fost acceptat de PSD în noul executiv, liberalii n-au avut nimic împotriva lui Sorin Grindeanu, premierul care în 2017 a semnat, „noaptea ca hoţii”, vestita ordonanţă de urgenţă 13, prin care se graţiau mai multe fapte de corupţie şi se dezincrimina abuzul în serviciu. Grindeanu se află acum în guvernul dorit de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a uitat protestele maraton din Piaţa Victoriei, unde zeci de mii de români au îngheţat încercând să atragă atenţia comunităţii internaţionale împotriva siluirii justiţiei. Klaus Iohannis a uitat de „ciuma roşie”, de contrareforma juridică făcută de PSD şi de tot trecutul care îi desparte pe liberali de social-democraţi.

Grindeanu este vicepremier şi ministru al Transporturilor, validat de parlament şi de preşedinte. A fost îmbrăţişată de PNL şi fosta primăriţă a Bucureştiului, Gabriela Firea, care în 2014, când era purtătoarea de cuvânt a prezidenţiabilului PSD Victor Ponta, spunea că Iohannis nu poate fi considerat „un om complet”, fiindcă „nu a crescut un copil”. Ea devine de azi ministra Familiei. Firea, adeptă a familiei tradiţionale, care nu e de acord cu educaţia sexuală la şcoală fără acordul părinţilor, a fost nevoită să răspundă, atunci când a fost audiată, despre temerile care există în societate cu privire la interzicerea avorturilor, după modelul polonez. Firea va fi ministra Familiei şi a răspuns că ea este pentru „libertatea de alegere” a fiecărei femei: „nu contravine cu dorinţa mea şi a multora de a creşte natalitatea în România. Să nu ne întoarcem la vremurile de dinainte de Revoluţie”.

Totuşi, în România, accesul la avort s-a restrâns foarte mult sub presiunea militanţilor pro-familie şi, doar foarte rar, femeile au acces la avorturi în spitalele publice. Mulţi doctori refuză pur şi simplu să ofere astfel de servicii în spitalele şi policlinicile de stat iar femeile care nu au bani să meargă la o clinică privată sau nu sunt sfătuite din timp ce pot face pentru a evita o sarcină nedorită se întorc în timp. Celebrul Decret 770 din 1966 pare să supravieţuiască sub altă formă, începând cu lipsa de informare în şcoli, pe care Gabiela Firea o susţine explicit.

Noul guvern condus de generalul Nicolae Ciucă are în componenţa sa o singură femeie. Diversitatea nu a contat niciodată cu adevărat pentru partidele tradiţionale, de aceea nici în guvern nu e vizibilă. Nici Justiţia nu contează pentru noii guvernanţi, de aceea ministrul de resort este din nou Cătălin Predoiu, omul amânărilor şi al compromisurilor, cel care, cu asentimentul preşedintelui, a convenit asupra actualei şi mediocrei elite a parchetelor.

Reforma justiţiei va fi probabil simulată, dacă nu chiar boicotată, după modelul istoric al social-democraţilor. La fel şi alte reforme, pe care România trebuie să le facă pentru a primi banii europeni. Fără aceşti bani, România ar putea intra într-o criză economică periculoasă, din care se va extrage cu greu şi numai cu ajutor extern. 

Sabina Fati - Deutsche Welle