Dl. Iohannis nu s-a dat în spectacol, nu a ameninţat pe nimeni cu vreo arestare iminentă, nu a prevestit dispariţii, nu a ironizat ziariştii, deşi nepriceperea unora în formularea întrebărilor sau chiar necunoaşterea regulilor ce trebuie respectate în cursul conferinţei de presă a unui oficial de rang înalt poate chiar ar fi meritat acest lucru.

Preşedintele şi-a prezentat bilanţul care, trebuie să o recunoaştem, nu este unul foarte bogat, e drept, dar nici atât de sărac nu e, aşa cum au încercat să îl prezinte cei ce îl beştelesc zilnic. Nu e bogat în sensul că dl. Iohannis nici nu a dărâmat guverne, nici nu a ticluit mezalianţe menite să îi aducă la guvernare, cu orice preţ, partidul al cărui membru a fost, nici nu a întocmit liste de arestări preferenţiale transmise pe căi oculte unor instituţii ale Statului gata să le ducă la îndeplinire doar spre a se pune bine cu noul jupân de la Cotroceni. Dl. Iohannis a acţionat strict în limitele Constituţiei ceea ce nu e defel pe placul admiratorilor pe viaţă ai fostului preşedinte Traian Băsescu.

Discursul d-lui Iohannis nu a fost lipsit de note critice, ba chiar şi autocritice. Preşedintele Klaus Iohannis a dat expresie nemulţumirilor sale legate de activitatea Parlamentului, de instinctul de autoconservare al aleşilor care îi face să se comporte asemenea unor supraoameni cu privilegii fără număr şi obligaţii sistematic încălcate. Dl. Iohannis a făcut cunoscute şi o parte dintre aspectele deloc plăcute ale relaţiei pe care o are cu premierul, cu stilul de lucru al acestuia, cu Guvernul însuşi. A făcut-o cu eleganţă, fără atitudini de chivuţă nevrozată, aşa cum făcea dl. Băsescu. Şi-a exprimat, de asemenea, rezervele faţă de felul nu întotdeauna adecvat în care acţionează ANAF, fără ca prin aceasta să se fi arătat împotriva acţiunilor susţinute menite să combată evaziunea fiscală.

Dl. Iohannis a procedat, de asemenea,  la o analiză a acţiunilor în plan extern ale domniei-sale şi ale Administraţiei prezidenţiale. În cele 100 de zile de când şi-a preluat mandatul, dl. Iohannis a efectuat câteva importante vizite în străinătate, a avut întrevederi adevărate şi nu pe holuri cu oficialităţi de rang înalt, a reintrodus cu adevărat România în circuitul politic internaţional. În sens real, în interesul ţării şi nu doar în cel al partenerilor externi. Spre enervarea predecesorului său şi a slugilor sale politice şi de presă care, până mai ieri, tot încercau să ne convingă că vremea vizitelor, a discuţiilor tête- à- tête ar fi trecut. Nici vorbă, ea este încă de actualitate. Atâta doar că dl. Băsescu avea uşile închise, în vreme ce aceleaşi uşi i-au fost deschise cu adevărat noului preşedinte.

Orice om de bun simţ ar trebui să admită că în cele o sută de zile de când e preşedinte, dl. Iohannis nu a stat degeaba. Şi că vorbelor zgomotoase şi acţiunilor de saltimbanc le-a preferat faptele. 

Admiratorii d-lui Băsescu, convocaţi de urgenţă în studiourile B1tv, reduta rezistenţei şi opoziţiei băsiste la orice tentativă de readucere la normalitate a vieţii politice româneşti, s-au străduit din răsputeri să minimalizeze bilanţul preşedintelui. Să îl trimită în derizoriu.

Primii care au îndeplinit ordinul de zi au fost moderatorii postului. Începând cu Cătălin Prisecaru care a tras concluzii încă înainte ca dl. Iohannis să fi rostit un singur cuvinţel din discursul său. Continuând cu Sorina Matei care iar a ţipat, iar a vociferat, iar i-a contrat pe cei ce nu vorbeau conform planului pe care ea trebuia să îl respecte orbeşte fiindcă altminteri riscă şomajul prelungit. Din postul de ziarist, nu şi din acela de personaj cu ocupaţii subterane, mai bine sau mai prost camuflate. Şi încheind cu răspopitul Cătălin Striblea care una făcea şi spunea la România tv, atunci când executa precum un căprar ordinele lui Sebastian Ghiţă şi ale lui Victor Ponta, alta spune şi face de când e plătit de postul din Calea Victoriei din banii tot mai puţini veniţi nu prea se ştie bine de unde.

Fiecare dintre aceşti moderatori şi-a adus alături câteva ajutoare. De la uzurpatorul Aurelian Pavelescu, groparul PNŢCD, care şi-a amintit brusc, spre a-şi întări zicerile tâmpe, că a fost prin anii 90 asistent pe la UNATC, loc de unde a cam fost dat afară şi unde preda Franceza iar nu actoria spre a se pronunţa asupra talentelor în domeniu ale preşedintelui,  şi terminând cu analistul veşnic răsucit şi etern mercenar pe nume Ion Cristoiu. Care nu s-a mulţumit cu comentariile mincinoase de la televizor, ci a mai scris degrabă, spre a-şi face norma la dezinformat, un comentariu pe blog şi un altul publicat unde altundeva decât în Evenimentul zilei.

Fireşte, nu a lipsit in spectacolul dezinformării orchestrate de postul din Calea Victoriei, Traian Băsescu însuşi. Care a mărturisit de la început că nu a ascultat discursul fiind ocupat cu mutatul, detaliu ce nu l-a împiedicat defel să îl comenteze în modul cel mai urechist şi mai dezgustător cu putinţă. Exact în felul în care a condus România timp de 10 ani.

Fostul preşedinte s-a folosit de intervenţia sa telefonică cu prelungiri pentru a mai minţi o dată spunând în cel mai descalificant, mai neruşinat chip cu putinţă că dl. Iohannis s-ar pupa pe gură cu dl. Ponta. Asta în speranţa că românii uită cum s-a pupat el, Traian Băsescu, şi neamurile sale, fratele şi ginerii, cu interlopii şi infractorii, de la Bercea Mondialu la tânărul Lucinschi, acesta fiind, probabil, modul prin care marea famiglie Băsescu pregătea unirea Basarabiei cu România.

Postacul Băsescu a exploatat în folos propriu urecheala de care a avut parte pe bună dreptate din partea d-lui Iohannis, afirmând în interminabila intervenţie de la B1tv că ceea ce a spus preşedintele despre bâzâiala lui zilnică ar jigni pensionarii. Or, nimeni mai puţin decât Traian Băsescu nu ar avea dreptul să vorbească în numele pensionarilor pe care în vremea mandatelor sale i-a jignit şi umilit în nenumărate rânduri.

E de sperat că în lunile şi anii următori dl. Klaus Iohannis va rămâne insensibil la criticile de mahala emise dintr-o cămăruţă situată în plin centrul Bucureştiului. Şi din alte locuri imunde asemenea postului din Calea Victoriei. Că va avea o atitudine asemănătoare şi faţă de alte medii de presă infestate, precum Antena 3 şi România tv şi politicienii arondaţi acestora. Că îşi va îmbunătăţi comunicarea şi îşi va înmulţi faptele. Şi că nu va abdica niciodată de la principiul de bază al respectării Constituţiei.