Paradoxul lui Dragnea: bagă pumnul în gura presei prin legea toleranţei

Paradoxul lui Dragnea: bagă pumnul în gura presei prin legea toleranţei

Liviu Dragnea este prietenos cu jurnaliştii. Doar aparent. FOTO Mediafax

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a iniţiat un proiect de lege prin care, chipurile, pedepseşte defăimarea socială, când, de fapt, pune piedici jurnaliştilor care scriu despre politicieni. Proiectul a trecut pe repede-înainte la Senat, iar săptămâna viitoare va fi adoptat şi de Camera Deputaţilor. Klaus Iohannis poate contesta legea la CCR.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a iniţiat un proiect legislativ intitulat, pompos: „Legea privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup“. Aparent, proiectul, semnat exclusiv de liderul PSD, vine în completarea legislaţiei antidiscriminare, însă Dragnea a inserat câteva noţiuni care mai degrabă caută să pună botniţă presei decât să promoveze toleranţa.

Cel mai discutabil punct al proiectului se găseşte chiar în primul capitol, unde sunt definite două noţiuni esenţiale: „defăimare socială“ şi „grup social“. Astfel, prin „defăimare socială“ se înţelege „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioaritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social“. Aşadar, mergem mai departe să aflăm ce înseamnă „grup social“, conceptul–cheie al acestui proiect. „Categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, orientare etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA“, sună definiţia amplă a „grupului social“.

De remarcat că, pe lângă criterii tradiţionale de discriminare cum ar fi rasa, genul sau religia, Liviu Dragnea a introdus extrem de abil şi un alt principiu mult mai discutabil: orientare politică. De aici se ridică o mare întrebare: o persoană care i se va adresa, spre exemplu, lui Liviu Dragnea cu apelativul „pesedistule“, ar putea fi acuzată de defăimare socială? „La felul în care este formulată lege, sigur că da. Acesta pare a fi şi scopul legii: să existe o discriminare pozitivă. Spre exemplu, dumneavostră, ca jurnalist, să nu poţi spune «pesedistule», «liberalule», «progresistule», pentru că oricând un membru de partid ar putea descoperi o conotaţie negativă şi aţi intra sub incidenţa legii şi aţi risca să fiţi amendaţi“, a explicat avocatul Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

Iar amenda este una destul de piperată. „Defăimarea socială constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 30.000 de lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 d elei la 60.000 de lei, dacă discriminarea vizează un grup social“, se arată la articolul 19.

Aşadar, presa este direct vizată de această lege. „Nu este adevărat. Este o interpretare exagerată  a unor formatori de opinie. Limita libertăţii de exprimare este stabilită de anumite criterii impuse de CEDO, iar noi ne mişcăm în jurisprudenţa europeană. Ar fi util ca un astfel de proiect să fie ferit de o abordare politică“, a comentat, pentru „Adevărul“, preşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos.

Ce se întâmplă dacă îl defăimez social pe însuşi dl Dragnea, zicând că aparţine grupului select al şefilor de partid care sunt şi condamnaţi penal? Ei, aici cred că n-am nicio şansă: l-am defăimat pe dl Dragnea pe bază de apartenenţă politică şi trebuie să mă scobesc în buzunar de 30.000 de lei.

Cristian Tudor Popescu

Totuşi, apartenenţa politică este un criteriu de discriminare în proiectul semnat de Liviu Dragnea. „Se referă mai degrabă la funcţionarii publici, doar simpatizanţi ai unor partide politice, fără să fie nici măcar membri, şi care sunt înlăturaţi din funcţie atunci când se schimbă puterea. Jurnalistul are o libertate de exprimare mult mai mare“, a adăugat preşedintele CNCD. Însă legea nu face astfel de distincţii. „Ce se întâmplă dacă îl defăimez social pe însuşi dl Dragnea, zicând că aparţine grupului select al şefilor de partid care sunt şi condamnaţi penal? Ei, aici cred că n-am nicio şansă: l-am defăimat pe dl Dragnea pe bază de apartenenţă politică şi trebuie să mă scobesc în buzunar de 30.000 de lei“, se întreabă jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe Facebook.

Apartenenţa politică „nu e un dat“

Mai mult, prezenţa criteriului de apartenenţă politică în proiectul legislativ a fost taxată chiar şi de Consiliul Legislativ, organism ce analizează toate proiectele de lege înainte de a intra în dezbatere parlamentară. „Apreciem că referirea la «apartenenţa politcă» nu poate fi prevăzută drept criteriu pentru definirea unui grup social. Partidele politice sunt subiecte de drept, apartenenţa la un anume partid fiind rezultatul manifestării de voinţă a unei persoane, şi nu «un dat», aşa cum este apartenenţa la grupurile care au drept criteriu de constituire genul, rasa, originea etnică etc“, susţine Consiliul Legislativ, care mai arată o altă carenţă a proiectului: paralelismul legislativ.

Altfel spus, proiectul lui Liviu Dragnea nu vine decât să dubleze legi deja în vigoare. „Având în vedere că instituirea unor reglementări paralele este interzisă de normele de tehnică legislativă, sugerăm fie eliminarea din proiect a art. 19 (n.r.- referitor la contravenţii), fie efecturarea unei trimiteri la OUG 137/200 (n.r.-  ordonanţa privind funcţionarea tuturor formelor de discriminare)“, se mai arată în poziţia Consiliului Legislativ. Cristina Guseth, directorul Freedom House România, întăreşte: „Este o iniţiativă fără nicio logică, atâta vreme cât există instituţii precum CNCD sau CNA, există Codul Penal şi Codul Civil“. Chiar în expunerea de motive, Liviu Dragnea recunoaşte toate aceste legi naţionale, ba chiar oferă trimiteri şi la legislaţia europeană.

Atunci de ce a mai scris acest proiect? „Toate aceste reglementări sunt bine-venite în societatea românească, dar insuficiente, întrucât nu instituie o abordare pro-activă  pentru promovarea valorilor care circumscriu domeniul demnităţii umane şi al toleranţei faţă de diferenţele de grup“, susţine Dragnea în expunerea de motive. Practic, un non-argument. „Sunt convinsă că această lege va fi blocată în final de Curtea Constituţională, dar această tendinţă din partea parlamentarilor de restrângere a drepturilor cetăţeneşti este îngrijorătoare. Legea arată o tendinţă periculoasă de îngrădire a libertăţii de exprimare sub un ambalaj care la prima vedere ar putea părea tolerant şi pozitiv“, a conchis Cristina Guseth.

Dragnea are prioritate în Parlament

Proiectul iniţiat de preşedintele PSD, deputatul Liviu Dragnea, privind „defăimarea socială“ a fost votat de plenul Senatului, la doar câteva zile de la înregistrarea sa, în condiţiile în care alte proiecte, aflate în procedură de urgenţă, ajung pe masa plenului după luni bune sau chiar după ani. PNL a arătat chiar că „legea lui Dragnea“ are prioritatea chiar şi în faţa proiectelor susţinute de Guvernului Ponta, care, de obicei, se dezbat primele în şedinţa Parlamentului. „Termenul de adoptare tacită este 23 decembrie. Toate celelalte au termen de adoptare tacită înainte de data de 23 decembrie.  Proiectul domnului Dragnea este mai important decât de numeroasele proiecte ale Guvernului Ponta, plasate după proiectul domnului Dragnea? Probabil PSD este mai important decât Guvernul. Solicit o explicaţie Biroului Permanent“, a spus senatorul PNL Puiu Haşotti de la tribuna Parlamentului.

Totuşi, Hasotti a votat în favoarea proiectului liderului PSD, arătând cum funcţionează, de fapt, lucrurile în Parlament între PSD şi PNL. Au existat şi voci de la Putere care au contestat proiectul liderului PSD. „În România, instituţiile se creează prin lege organică“, a spus senatorul UNPR Şerban Mihăilescu, care, alături de încă alţi doi colegi de la UNPR, au votat împotriva proiectului lui Dragnea. Săptămâna viitoare proiectul va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi are toate şansele să fie adoptat. „Chiar dacă va trece de Parlament, preşedintele Iohannis trebuie neapărat să conteste legea la CCR pentru că încalcă o grămadă de articole din Constituţie. Cel mai important este libertatea de exprimare“, arată Elenina Nicuţ.

„Proiectul a fost scris de juriştii PSD“

Surse din PSD au declarat pentru „Adevărul“ că Liviu Dragnea n-a scris nici măcar un cuvânt la proiectul de lege pe care l-a semnat. „Legea a fost scrisă de un specialist în drept din garda  veche a partidului“, spun sursele noastre. Din garda veche, specialiştii în drept ai PSD, prin mâna cărora trec aproape toarte proiectele de lege, sunt Ioan Chelaru şi Florin Iordache.  

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările