Orban trăieşte în sindromul „wishful tinking”, care în traducere liberă înseamnă „se îmbată cu apă rece”. Dar să speri să păcăleşti electoratul de dreapta, să se îmbete şi el cu apă rece, este impardonabil pentru un şef de talia lui Orban.

Bilanţul guvernării PNL după un an şi 10 luni

Deşi Orban ne sfătuieşte să comparăm guvernarea lui ca premier, cu guvernarea care a urmat, şi Orban şi Cîţu, prin funcţiile deţinute sunt responsabili pentru situaţia de azi a României.

  1. Datoria publică a sărit de la 35% din PIB în 2019, la 50% din PIB în 2021. Posibil să ajungă la 60% din PIB dacă va fi aprobat PNRR, care prevede şi un împrumut de 15 miliarde euro.

  2. Deficitul bugetar a fost în 2020 de 10% din PIB, profitând de ridicarea interdicţiei cu limită de 3% din PIB, pentru a face faţă pandemiei

  3. Inflaţia a ajuns la 5%, dar explozia preţurilor la energie din ultimul timp va duce la scumpiri în lanţ la toate produsele de bază, la întreţinerea locuinţelor, la transport etc.

  4. Leul s-a devalorizat, ajungând aproape de 5 lei/euro.

  5. Două milioane de pensionari trăiesc cu sub 1200 lei/lună, sumă care nu acoperă nici mâncarea sau medicamentele.

  6. Educaţia este exact în locul în care a lăsat-o PSD. Pandemia n-a fost compensată în sistemul de învăţământ, dacă ministrul Câmpeanu tocmai ce a declarat că învăţământul online a fost un „dezastru”. Penuria de meseriaşi din economie are drept cauză un învăţământ profesional subdezvoltat.

  7. Pandemia nu explică în totalitate aceste rezultate sub aşteptări. Premierul Orban a ignorat art. 53 din Constituţie, care spune că doar parlamentul poate reduce drepturi şi libertăţi fundamentale, lăsând în două rânduri gestionarea pandemiei fără suport legislativ.

  8. Pandemia nu poate justifica că nu s-au redus cheltuielile bugetare. Dimpotrivă. În perioada stării de urgenţă jumătate din bugetari au stat acasă şi ţara a funcţionat bine, mersi.

  9. Orban nu spune nimic despre reforme în campania actuală pentru şefia PNL. Ce s-a promis, ce s-a realizat, ce nu s-a realizat, dacă se vor mai realiza vreodată. Reforma în justiţie, reforma care să nu mai permită salarii, pensii, sporuri nesimţite, reforma administrativă care să reducă aparatul bugetar, reforma în taxarea muncii, investiţii în infrastructură, etc. Până când vom mai avea 1000 de şcoli cu wc-ul în curte? Asta vor să afle alegătorii.

  10. Scandalul de la Apele Române a reprezentat vârful aisbergului asupra modului în care se fac numirile în funcţii importante ale statului. Din clientela de partid, de cele mai multe ori habarnişti şi politruci, fără vreo legătură cu domeniul. Ministrul Anisie a numit 28 de Inspectori Şcolari Generali fără concurs, din clientela de partid a PNL. Concursurile de directori de şcoli se amână la nesfârşit, pentru a permite clientelei de partid să ocupe prin delegare aceste funcţii. Aceasta este specialitatea lui Orban.

  11. Orban a transformat „fără penali în funcţii publice” în „cu penali în funcţii publice”. Vezi cazurile Alexe şi Chirica de la Iaşi.

  12. Orban a pierdut alegerile parlamentare din 2020.

Ar fi multe de spus, economiştii explică mai bine halul în care se află economia românească, cu sau fără PNRR.

Ce urmează după 25 septembrie

Orban va câştiga, probabil, şefia PNL, iar Cîţu va rămâne premier. Nu există vreo modalitate de a-l da jos pe Cîţu de la şefia guvernului. Acesta va declara că rămâne premier pentru oamenii României, iar Orban a declarat că: „Atât timp cât eu sunt preşedinte al PNL, niciun parlamentar al PNL nu va vota o moţiune de cenzură depusă de PSD sau de AUR şi am şi capacitatea de a menţine coeziunea în această coaliţie şi capacitatea de a respinge orice demers al opoziţiei împotriva guvernării”.

Cum Florin Cîţu are şi sprijinul preşedintelui Iohannis, care speră astfel să-l oblige pe Cîţu să-i pună în operă România Educată, e clar că vom avea o conducere bicefală, care nu va pierde niciun prilej să se atace în fiecare zi.

Da, dar Orban declară acum:

“Nu îi voi mai ierta pe cei care fac rău PNL, pentru că nu mi se pare normal ca pe anumite conturi şi pagini de Facebook ale unor colegi care spun că sunt liberali eu să fiu atacat mai des decât o pagină de Facebook a PSD”.

Florin Cîţu face acum rău PNL? Nu ştim încă, vom vedea după congresul din 25 septembrie.

Care va fi poziţia USR PLUS după congresele de alegeri de la PNL şi de la USR PLUS

Am aflat după şedinţa conducerii USR PLUS de sâmbătă. Conducerea USR PLUS este extrem de critică şi vocală împotriva guvernării PNL-Orban-Cîţu. Coaliţia va funcţiona în continuare doar în măsura în care se fac reformele la care s-au angajat în faţa alegătorilor. Dacă nu, USR PLUS va pleca de la guvernare, pentru a-şi salva şansele electorale din 2024.

Iată declaraţiile referitoare la PNDL 3 („Anghel Saligny”):

„Banii din PNDL 1 şi 2 au ajuns în buzunarele baronilor locali. Nu vrem să fim părtaşi în replicarea unor practici de alocări discreţionare de bani către clientela de partid şi cu investiţii fără cap care nu au dus nicăieri la dezvoltarea reală a zonelor rurale”.

Referitor la premierul Cîţu:

„Scandalul cu episodul din Statele Unite a fost picătura care a umplut paharul. A fost multă frustrare de când cu Vlad Voiculescu, apoi rectificarea şi un nou PNDL program criticat vehement când eram în Opoziţie”.

Există suspiciunea ca premierul Cîţu să dea, în următoarea şedinţă de guvern, OUG referitoare la PNDL 3 şi rectificarea bugetară, fără să ţină cont de obiecţiile USR PLUS. Să demonstreze cine e „jupânul” în guvern. Nu cred că cei de la USR PLUS vor înghiţi un astfel de afront.

Este posibil ca USR PLUS să voteze o moţiune de cenzură depusă de PSD împotriva lui Orban sau Cîţu. Ce urmează apoi, greu de spus acum.

Oricum, după alegerile din septembrie şi octombrie USR PLUS vrea să rediscute protocolul în baza căruia funcţionează coaliţia, pentru a asigura realizarea reformelor de care Orban nici nu vrea să audă.

Dan Barna spune şi el:

„Am spus că într-o coaliţie obiectivele politice şi obiectivele strategice ale fiecărui partener trebuie să fie prioritizate în mod egal. Ideea că un partener sau altul îşi bifează toate obiectivele politice şi un alt partener stă şi aplaudă topit de emoţie, ca pinguinii, n-are cum să asigure funcţionarea unei coaliţii”,

 „Nu vom fi furnicuţele guvernării, care muncesc, planifică, bugetează şi când e vorba de decizie politică pedalăm în gol. Apartenenţa noastră la această coaliţie va depinde realizarea reformelor promise”.

„Am fost traşi pe sfoară de PNL şi UDMR” (în privinţa alegerii primarilor în două tururi).

Concluzie

Din păcate, activitatea guvernamentală are un viitor sumbru, suprapus peste valul 4 al pandemiei care stă să lovească şi ţara noastră. Nu cu „ne îmbătăm cu apă rece” se conduce o ţară. Electoratul de dreapta nu va înghiţi în continuare minciuni şi vorbe aruncate în vânt, pentru consumul unui electorat care se îmbată cu declaraţii populiste. Iar în 2024 va urma nota de plată. Este posibil ca PNL să nu câştige niciun rând de alegeri, nemaivorbind de „toate alegerile”. Orban intră şi el în categoria politicienilor cărora „puterea le ia minţile”!