Modificările la Codul de Procedură Penală pe înţelesul tuturor. Care sunt consecinţele

Modificările la Codul de Procedură Penală pe înţelesul tuturor. Care sunt consecinţele

Gabriel Vlase (stânga) a condus şedinţa de plen în care a fost modificat Codul de Procedură Penală, în timp ce Florin Iordache a fost şeful comisie speciale care a pregătit legea. FOTO Inquam Photos

Dacă prin modificările la Codul Penal, votate deocamdată doar de Senat, intenţia Parlamentului este de a favoriza faptele comise de demnitari şi funcţionari publici, modificările aduse Codului de Procedură Penală, votate de ambele Camere şi semnificativ mai favorabile făptuitorilor, sunt de natură să încurajeze absolut toate infracţiunile din Codul Penal. Iată cele mai importante modificări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Camera Deputaţilor a votat luni seara, în calitate de for decizional, modificările la Codul de Procedură Penală, la doar o oră după ce „Comisia Iordache“ dezbătuse şi respinsese pe bandă rulantă amendamentele aduse de Opoziţie. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR a votat noua formă a legii până aproape de miezul nopţii, în condiţiile în care raportul Comisiei Iordache număra  315 pagini, iar parlamentarii PNL şi USR anunţaseră că nu au apucat să citească nimic.
 
Noul Cod de Procedură Penală votat de Parlament vine şi cu o serie de modificări importante. Deşi în actualul Cod de procedură penală, avocatul inculpatului putea participa la audieri pentru a-şi înştiinţa mai departe clientul cu privire la parcursul actului de urmărire penală, potrivit noului text legislativ propus de PSD, în cameră cu victima sau cu martorul va fi prezent şi suspectul sau inculpatul. În cazul în care martorii se simt ameninţaţi, pot cere, potrivit legii, atât procurorului, cât şi judecătorului, să li se acorde statutul de martor ameninţat sau protejat, aducând însă probe şi indicii temeinice pentru ameninţare. Întrebat care este raţiunea din spatele acestei decizii, preşedintele Comisiei speciale, deputatul PSD Florin Iordache, a explicat că „nicio victimă nu este obligată să stea faţă în faţă cu violatorul dacă se simte ameninţată. Dacă se simte ameninţată, spune şi devine martor protejat“. Cu toate acestea, presiunea rămâne: martorii şi inculpaţii trebuie să stea faţă în faţă.
 
„De ce e nevoie de inculpat acolo? Pentru că de multe ori, într-o confruntare faţă în faţă, inculpat-martor, se pot rezolva încă din faza de urmărire penală. Dar dacă dăm posibilitatea celui care e acuzat să participe la audieri alături de victimă sau martor, care e problema? Până la urmă e prezumţia de nevinovăţie, să îi dăm dreptul de a participa“, a declarat Florin Iordache pentru „Adevărul“.
 
Tragedia de la Colectiv  ar fi fost clasată
O altă prevedere nouă care îngreunează faza de urmărire penală este cea potrivit căreia înregistrările dintr-un caz care conduc la descoperirea şi altor infracţiuni nu mai pot fi folosite. „Mai exact, în cazul în care procurorul bănuieşte un suspect de proxenetism şi distrugere de bunuri, dar consideră că este mai uşor de demonstrat infracţiunea de distrugere de bunuri, va cere judecătorului de drepturi şi libertăţi mandat de ascultare pentru ultimul caz. Cu toate acestea, dacă în timpul interceptărilor, îi sunt demonstrate şi fapte de proxenetism, procurorul nu va mai putea folosi direct probele, ci va fi nevoit să ceară judecătorului un nou mandat de ascultare, fiind astfel întârziată întreaga anchetă“, au explicat surse judiciare.
 
La categoria măsurilor controversate a intrat şi articolul 421 potrivit căruia instanţa superioară nu mai putea dispune pedeapsă cu închisoare dacă în primă instanţă inculpatul era achitat, decât dacă se aduc probe noi. În urma criticilor apărute în presă, PSD a modificat pe ultima sută de metri textul final adăugând că, la apel, pot fi „readministrate probe sau administrate probe noi“, fapt redundant, deoarece şi în prezent sarcina instanţei de apel este de a readministra probele existente. Printre persoanele achitate în prima instanţă şi condamnate ulterior în apel se numără nume importante ca fraţii Becali, Cristi Borcea şi George Copos, găsiţi vinovaţi în „Dosarul Transferurilor“. Noul cod de procedură penală propus de PSD-ALDE-UDMR specifică şi că, în cazul cercetării in rem - faza incipientă a cercetării, când se anchetează faptele fără a avea un suspect - dacă procurorul nu dispune de suficiente probe pentru începerea urmăririi penale în numele unei persoane după un an, dosarul se clasează. Deşi măsura este întâlnită şi în alte state, surse judiciare spun că „o astfel de modificare, în România, nu face decât să ducă la începerea urmăririi penale făcute pe repede-nainte sau la clasarea unui număr mare de dosare pentru care nu s-au putut găsi suficiente probe din cauza lipsei de procurori şi a instanţelor supraîncărcate“.
 
Un exemplu în care trecerea de la cercetarea in rem la in personam a durat mai mult de un an este şi cazul incendiului Colectiv, acolo unde ancheta a fost îngreunată din lipsă de probe. Potrivit noului cod de procedură penală, dosarul Colectiv ar fi trebuit clasat.
 
Cadou pentru Liviu Dragnea
PSD a modificat Codul de Procedură Penală astfel încât liderul PSD să aibă încă o cale de atac în dosarul Referendumului, în care a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit noilor prevederi votate de PSD, o hotărâre definitivă a instanţei poate fi revizuită dacă unul dintre judecători nu a semnat motivarea sentinţei. Amendamentul i se aplică mănuşă lui Dragnea. Doi dintre cei cinci judecătorii care l-au condamnat pe liderul PSD la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul nu au semnat motivarea deciziei pentru că s-au pensionat, în condiţiile în care de la data pronunţării sentinţei şi până la publicarea motivării a trecut mai bine de jumătate de an. Unul dintre judecători este Livia Stanciu, ajunsă ulterior la CCR, iar cel de-al doilea magistrat este Luminiţa Zglimbea. Conform legii, în locul lor a semnat Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme, deci, din punct de vedere juridic, sentinţa primită de Liviu Dragnea nu poate fi pusă în discuţie. Totuşi, dacă noua variantă a Codului de Procedură Penală va intra în vigoare, liderul PSD va putea cere rejudecarea dosarului „Referendumul“,  căci prevederile votate de PSD acţionează şi retroactiv.
 
Citeşte şi:
 
 

 

citeste totul despre: