Minority SafePack, cale spre separatism etnic sau consolidare a drepturilor minorităţilor? Cum explică eurodeputaţii români votul lor
0Adoptarea Rezoluţiei Parlamentului European privind iniţiativa cetăţenească Minority SafePack, sprijinită intens de Budapesta şi de UDMR, a dus la discuţii contradictorii despre scopurile finale ale acesteia. Unii eurodepuaţi români au subliniat că e deschisă calea spre separatism etnic, alţii că sunt întărite drepturile minorităţilor. Aleşii USR-PLUS au votat în număr majoritar „pentru”, în timp ce majoritatea celor din PNL şi PSD s-a abţinut.
Iniţiativa europeană cetăţenească Minority SafePack, promovată de UDMR (după cum a precizat şi Vincze Lorant, eurdeputat UDMR şi lider FUEN) sub umbrela Federal Union of European Nationalities (FUEN), este o temă controversată, oficialii românii pronunţându-se în trecut împotriva acesteia. De altfel, România şi Slovacia au atacat vechea iniţiativă la Tribunalul General al UE, dar forul european a dat dreptate iniţiatorilor, ceea ce a dus la reluarea eforturilor acestora şi venirea cu o propunere prin care să ceară consolidarea legislaţiei la nivel de UE pentru minorităţi, adică Bruxelles-ul să poate cere statelor să schimbe legile interne în materie de minorităţi (aspecte culturale, de limbă, acces la media).
Ce prevede iniţiativa promovată de UDMR prin FUEN
Primul lucru pe care îl cer autorii iniţiativei este întărirea protecţiei lingvistice şi culturale prin folosirea limbilor regionale şi ale minorităţilor în administraţia publică, în serviciile publice, în educaţie, în cultură, în sistemul judecătoresc, în media, în sistemul de sănătate, comerţ şi protecţia consumatorilor. Pe scurt, autorii FUEN ar vrea ca UE să îndrume statele membre să întărească măsurile de protecţie printr-un „set integrat de măsuri politice”.
În paranteză fie spus, în România, prin Legea administraţiei locale, e prevăzut că în unităţile administrativ locale unde numărul unor cetăţeni ai unor minorităţi reprezintă cel puţin 20% se foloseşte şi limba respectivă în administraţie şi în sistemul judecătoresc. În prezent, surse politice au precizat pentru „Adevărul” că UDMR a susţinut că vrea să discute reducerea pragului la 10% pentru folosirea unei limbi în administraţia locală, dacă PNL şi USR-PLUS pun în discuţie revenirea la alegerea primarilor în două tururi.
În iniţiativa cetăţenească mai este cerut un Centru European al Diversităţii Lingvistice, precum şi finanţarea unor organizaţii care să promoveze diversitatea culturală şi lingvistică. De asemenea, prin acest centru ar putea fi „ajutate” autorităţile din statele membre să „pregătească politici şi măsuri la nivel naţional, regional sau local”. Mai mult, autorii iniţiativei cer ca prin intermediul Fondului Social European să poată merge bani pentru minorităţile naţionale şi lingvistice.
Un alt aspect este intervenţia legislativă pentru a permite accesul la canale din ţările-mamă sau sprijinerea presei de o anumită limbă a unei minorităţi, pentru ca aceasta să aibă parte de acces la informaţii corecte. Nu în ultimul rând, prin măsurile cerute, contestatarii iniţiativei susţin că e deschisă calea către revendicări care duc spre autonomie regională.
La votul din Parlamentul European, de acum câteva zile, 524 de voturi au fost pentru, 67 împotrivă şi 103 abţineri, ceea ce înseamnă că iniţiativa merge pe masa Comisiei Europene care decide ce acţiuni va iniţia plecând de la iniţiativa cetăţenească europeană.
„Pentru” iniţiativa cetăţenească coordonată de UDMR-istul Vincze Lorant au votat: Winker (UDMR), Vincze Lorant (UDMR), Vlad Botoş (USR-PLUS), Dacian Cioloş (USR-PLUS), Dragoş Pîslaru (USR-PLUS), Nicu Ştefănuţă (USR-PLUS), Ramona Strugariu (USR-PLUS), Dragoş Tudorache (USR-PLUS) şi Corina Creţu (Pro România). Dintre parlamentarii români, „împotrivă” au votat doar Traian Băsescu, Eugen Tomac şi Marian-Jean Marinescu.
Au ales să se abţină liberalii Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Daniel Buda, Cristian Buşoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureşan şi Vlad Nistor, dar şi mai mulţi PSD-işti (Carmen Avram, Dragoş Benea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Dan Nica şi Mihai Tudose), precum şi Cristian Ghinea (USR-PLUS). Paradoxal este faptul că europarlamentari ca Daniel Buda şi Mihai Tudose avuseseră intervenţii împotriva iniţiativei.
De exemplu, Buda a luat cuvânt în ziua votului şi a vorbit de faptul că legislaţia pentru minorităţi ţine de deciziile interne ale fiecărui stat: „Iniţiativa cetăţenilor europeni «Minority SafePack» poate reprezenta un instrument menit să contribuie la protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, dar orice demers politic, mai ales la nivel european, trebuie să aibă un temei juridic bine fundamentat. Potrivit tratatelor Uniunii Europene, protecţia persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale se încadrează în structura politică şi constituţională a fiecărui stat, care are obligaţia să adopte legislaţii naţionale în acest sens. Astfel, nu există niciun temei juridic în tratate care să permită Comisiei Europene adoptarea de acte normative ce pot avea ca obiect drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Îi îndemn pe toţi actorii relevanţi să urmărească exemplele bune, de bune practici din România, unde 17 minorităţi naţionale au reprezentare de drept în Parlament în condiţii speciale, fără să îndeplinească pragul electoral”, a fost intervenţia lui Buda. Pe de altă parte, Tudose s-a abţinut, deşi, într-o intervenţie din noiembrie susţinea răspicat faptul că Minority SafePack „va stimula separatismul etnic în Europa”
Argumentele eurodeputaţilor români privind votul
„Adevărul“ a încercat să stea de vorbă cu cât mai mulţi eurodeputaţi pe tema Minority SafePack, pentru a afla ce i-a determinat să voteze „pro” sau „contra”, sau care au fost argumentul din spatele abţinerii lor.
Într-o postare pe pagina de Facebook, la câteva ore după vot, Eugen Tomac explica: „Deşi în România, minorităţile naţionale se bucură de toate drepturile, avem un Preşedinte de etnie germană, iar UDMR este parte a guvernării în majoritatea guvernelor din ultimi 30 de ani, liderii comunităţii maghiare solicită ca Uniunea Europeană să legifereze şi în ceea ce priveşte domeniul minorităţilor naţionale. Asta în condiţiile în care aceasta, conform tratatelor, este competenţa exclusivă a statelor membre (...) atât timp cât UDMR solicită deschis autonomie pe criteriu etnic consider că acest precedent rămâne unul extrem de sensibil pentru România. Prin urmare, eu am votat împotrivă”, a explicat Eugen Tomac.
Contactat de „Adevărul” pentru a da mai multe detalii, Tomac a precizat că se afla pe un aeroport, aproape de îmbarcare, şi că va reveni. Cu toate că am cerut din un punct de vedere, eurodeputatul nu a mai răspuns apelurilor.
În schimb, precizări privind poziţionarea sa a dat eurodeputata Ramona Strugariu (USR-PLUS / Grupul Renew), care a votat „pentru” şi a precizat din start că „decizia finală e la latitudinea Comisiei Europene. „Este un text foarte bun. Reflectă realiatea şi a fost agreat de mai multe grupuri”, a completat eurodeputata. Întrebată dacă finalitatea iniţiativei ar duce la deschiderea de teme controversate ca autonomia, Strugariu a subliniat: „Nu se deschide calea pentru autonomie şi separatism. E discurs exagerat. Nu e cazul. E clar întreg parcursul iniţiativei, cu toate că am şi eu unele îndoieli privind strângerea de semnături, dar asta e altă poveste. Idee nu e să propună noi pachete legislative, ci să întărească drepturile şi libertăţile acum”. Mai mult, Ramona Strugariu a punctat faptul că anumite din ţări din UE nu au legislaţie care să protejeze prea mult minorităţile şi a recunoscut că România are o parte din legislaţia dedicată minorităţilor de apreciat.
Un alt eurodeputat care a votat pentru, Nicu Ştefănuţă (USR-PLUS), a detaliat pe larg de ce a sprijinit rezoluţia. „În primul rând trebuie să delimităm ceea ce este adevărat de ceea ce este fals prezentat în ţară. «Minority Safe Pack» este o rezoluţie a Parlamentului European care face referire la acea iniţiativă cetăţenească. Nu este un vot pe respectiva iniţiativă, ci o rezoluţie care se referă la ea. Doi, nu este vorba în niciun caz, nici măcar nu se pomeneşte în cele 21 de articole, nimic de autonomie, nimic de minorităţile etnice. Este vorba de minorităţile europene, care totalizează vreo 10% din întreaga populaţie europeană şi de schimbul de bune practici între statele membre privind tratamentul lor, drepturile, libertăţile lor. Pentru noi a fost, un pas decisiv, european, modern să votăm pentru această rezoluţie. Cred că este momentul să trecem de angoasa anilor '90 cu ungurii care ne fură ţara şi ne fură Ardealul. Avem foarte multe minorităţi în ţara asta. Ţara asta este construită cu mult aport cultural din multe părţi. Nu avem doar maghiari, avem şi tătari şi ucraineni şi lipoveni şi ruşi şi evrei şi armeni şi multe altele. Toate aceste minorităţi trebuie să aibă un set de drepturi protejate, care sunt deja în mare parte protejate. Sunt campioni la multe aspecte. De exemplu, reprezentarea politică, unde România se situează bine. Şi atunci mi s-ar părea un pas de normalitate european, de modernitate, să susţinem un text, care până la urmă a fost negociat la sânge în Parlamentul European”.
La rândul său, liberalul Daniel Buda a explicat de ce s-a abţinut. „Dacă dădeam un vot negativ ar fi însemnat să nesocotesc semnăturile a peste un milion de oameni. E o formă de respect. Mai mult, este şi decizia Tribunalului UE. Până la urmă nu Parlamentul, ci Comisia Europeană decide dacă merge mai departe. Ea decide dacă e nevoie de extinderea pachetului de drepturi. Şi fără votul meu şi al colegilor mei din PNL, iniţiativa ar fi trecut lejer”, a precizat Daniel Buda. De asemenea, Buda a punctat faptul că aplicarea unor prevederi precum cele din iniţiativă nu ar afecta situaţia României, din moment ce ţara noastră este printre statele considerate model de respectarea a minorităţilor.
Dintre aleşii din Grupul socialiştilor europeni, „Adevărul“ a încercat să afle de ce Corina Creţu a votat „pentru”, iar social-democraţi precum Mihai Tudose (contestatar al iniţiativei) şi Victor Negrescu s-au abţinut. Negrescu a spus doar că despre vot pot fi cerute la liderii de grup ai PSD, Dan Nica şi Mihai Tudose.
Citeşte şi
Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale
Se încarcă comentariile...
