Marian Oprişan, baron peste baronii neamului

Marian Oprişan, baron peste baronii neamului

Marian Oprişan (centru) a ajuns liderul baronllor cu girul vicepremierului Liviu Dragnea (dreapta) Foto: mediafax

Baronul de Vrancea, Marian Oprişan, şi-a extins puterea la nivel naţional în aceeaşi zi în care, la Vatican, a fost ales noul Papă, motiv ca premierul Ponta să-l poreclească Francisc al II-lea.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Marian Oprişan a fost votat preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR), după o dispută în care a candidat singur pentru acest fotoliu. Însă până a se vedea şef peste baronii locali, Oprişan a trebuit să-şi aranajeze apele în propriul partid. Pentru că PSD deţine majoritatea Consiliilor Judeţene, 22, plus unul care aparţine UNPR, conducerea social-democraţilor a decis să existe un singur candidat din partea partidului pentru şefia UNCJR. Iar  cum postul era râvnit şi de baronul de Constanţa, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al UNCJR, a fost nevoie de intervenţia vicepremierului Liviu Dragnea pentru a se stabili candidatul şi, totodată, câştigătorul.

HABEMUS OPRIŞAN
Chiar şi premierul Victor Ponta a ţinut să fie prezent la înscăunarea lui Oprişan. Primul-ministru a venit relaxat la şedinţa UNCJR şi a divulgat noua poreclă a baronului de Vrancea. „Cu Liviu Draganea, când vorbim despre Marian, îi spunem Francisc“, le-a spus Ponta preşedinţilor de Consilii Judeţene, aluzie la faptul că alegerea lui Oprişan a coincis cu alegerea noului Papă, Francisc. Ponta a dorit să fie prezent la întâlnirea baronilor, chiar dacă a ratat avionul spre Bruxelles. „De la Bruxelles voi urmări fumul alb după alegerea noului Comitet Director  şi a lui Franscisc Oprişan“, a spus Victor Ponta.

DE LA MANECHIN LA BARON
Fost manechin la Fabrica de Confecţii din Focşani înainte de 1989, unde prezenta costume bărbăteşti, Marian Oprişan a ajuns, după 23 de ani de când face politică, cel mai puternic conducător de administraţie judeţeană din România.  La vârsta de doar 27 de ani, în 1992, Marian Oprişan era deja vicepreşedinte al CJ Vrancea, iar trei ani mai târziu ajungea în fruntea acestei instituţii. Între 1996 şi 2000, în guvernarea CDR, Oprişan a ocupat din nou scaunul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, poziţie din care a lucrat din plin la şubrezirea funcţiei celui care era atunci şeful instituţiei şi adversarul său politic pe plan local.

Pe care de altfel l-a şi eliminat după alegerile locale din anul 2000, când a revenit în râvnitul scaun de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea. Perioada 2000-2004 a fost cea care avea să-l propulseze decisiv pe Oprişan în categoria baronilor, în cei patru ani de guvernare PSDR acesta construind o adevărată structură piramidală, ca o caracatiţă, prin faptul că reuşea să ţină sub control economia judeţului. În cei patru ani de guvernare autoritară PSD, Oprişan a reuşit să racoleze la partid jumătate din primarii Vrancei, ajungând la în preajma alegerilor locale din 2004 să deţină 63 de primari din totalul de 68.

SALVAT DE VASILE BLAGA
În anul 2006, baronul Oprişan a fost la un pas să-şi piardă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea. Alianţa DA, PNL-PD, din legislativul focşănean a reuşit să creeze o majoritate politică, debarcându-l pe Oprişan din scaunul de şef al administraţiei judeţene. Acesta a fost salvat de ministrul Administraţiei şi Internelor de atunci, Vasile Blaga, care cu celebrele cuvinte „nu schimbăm regula jocului în timpul jocului” i-a ordonat prefectului de Vrancea să declare ilegală revocarea lui Oprişan.

Intervenţia lui Blaga a fost amintită, recent, de Gheorghe Ştefan - Pinalti, la o reuniune a PDL. „Vă aduceţi aminte că, în 2004, aveaţi şansa să scăpaţi de Oprişan? Ştiţi cine era atunci ministru de Interne şi nu a vrut asta?“, a sunat întrebarea lui Ştefan.

DISPUTA CU ADRIAN NĂSTASE

De-a lungul timpului, Marian Oprişan a avut relaţii destul de reci cu fostul premier şi preşedinte al PSD, Adrian Năstase. Oprişan nu i-a iertat premierului că l-a umilit când a fost nevoit să se autosuspende din PSD din cauza scandalului achiziţionării Complexului „Căprioara”, despre care Adrian Năstase a spus că este o şmecherie marca Marian Oprişan. Aşa că în 2006 s-a aflat printre cei care au uneltit pentru debarcarea lui Năstase din conducerea PSD.

„Faptul că a pus în discuţie şefi de organizaţii judeţene care nu stăteau în poziţia ghiocelului, în perioada când Năstase era prim-ministru şi preşedinte al PSD, faptul că le-a creat probleme acestora prin intermediul mass-media pe care o controla la vremea respectivă sunt chestiuni care au avut consecinţe nefaste asupra PSD“, a susţinut, atunci, Oprişan.

LOCUIEŞTE ÎN VILA TRECUTĂ PE NUMELE MAMEI
La prima vedere, dacă parcurgi declaraţia de avere a lui Marian Oprişan, nu poţi constata că acesta este un om bogat. În afara a două apartamente pe care le deţine în Focşani, declaraţia de avere nu cuprinde mare lucru.

Cu toate acestea, despre baronul de Vrancea se spune că este printre cei mai bogaţi din judeţ. Acesta locuieşte într-o vilă mare, care arată ca o adevărată fortăreaţă, păzită non-stop, amplasată la 27 de kilometri de Focşani. Casa este trecută pe numele mamei sale, o pensionară cu venituri modeste, dar şi a fratelui, Adrian Oprişan, celebru pentru faptul că a făcut praf de două ori gazonul celui mai mare stadion al ţării. 

Vrancea, judeţul cel mai clientelar

Raportul grupului de reflecţie Expert Forum, prezentat zilele trecute, a evidenţiat faptul  că Vrancea a fost cel mai favorizat judeţ în alocarea de fonduri de la Guvern.

Între 2004 şi 2011 Vrancea a beneficiat de peste 277 milioane de lei. Numai pentru drumuri judeţene şi comunale Vrancea a primit 185 de milioane de lei, devansând cu mult chiar şi cele mai mari judeţe din ţară. Ca şi comparaţie, judeţul Cluj, de unde provine fostul premier Emil Boc, a avut alocări bugetare doar de 113 milioane de lei, la fel şi Iaşiul sau Timişoara.

VICEPREŞEDINŢII DE BARONI
În funcţiile de vicepreşedinte UNCJR au fost aleşi Silvian Ciupercă (PSD), Constantin Nicolescu (PSD), Tiberiu Marc (PSD), Titu Bojin (PSD), Ion Prioteasa (PSD), Horea Uioreanu (PNL), Marian Petrache (PNL), Cristian Adomniţei (PNL), Vasile Mustăţea (PNL) şi Borboly Csaba (UDMR).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: