Dar cine vrea, se pune singur pe hartă, încercând să-şi promoveze interesele şi să atragă atenţia asupra provocărilor la care este supusă regiunea în care se află.

De doi ani, Constanţa a devenit un loc de unde se „pune pe hartă“ regiunea Mării Negre.

„Black Sea and Balkans Security Forum“ a devenit în numai doi ani de la înfiinţare unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din România. Organizat de New Strategy Center, în colaborare cu autorităţile din Constanţa, cu Universitatea Ovidius şi cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO, Black Sea and Balkans Security Forum a avut ca subiect de dezbatere, timp de trei zile, provocările, ameninţările, dar şi oportunităţile la care este expusă regiunea. Au participat diplomaţi, miniştri, generali, experţi şi analişti de talie internaţională.

Regiunea Mării Negre era deja complicată, dar, după izbucnirea războiului din Ucraina, anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă şi militarizarea peninsulei a devenit şi mai complicată. În faţa acestor noi realităţi NATO a răspuns la întâlnirile la cel mai înalt nivel din Ţara Galilor şi de la Varşovia prin adoptarea strategiei de întărire a flancului estic şi a zonei Mării Negre.

Dar provocările rămân uriaşe. Pe lângă riscurile clasice de securitate, statele Alianţei se confruntă cu acţiunile de destabilizare specifice războiului hibrid şi campaniilor de fake news care duc la scăderea capacităţii de rezistenţă a societăţii şi la slăbirea gradului de încredere în propriile instituţii.

„Unii analişti vorbesc despre o nouă confruntare între Rusia şi Occident sau despre o nouă competiţie între marile puteri. Oricum am defini ceea ce se întâmplă, este vorba despre un nou război şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru“, spunea o înaltă oficialitate militară. Confruntarea se poartă în domeniul clasic, dar şi în spaţiul cibernetic, în energie, în economie, în domeniul financiar.

„Ideea este să demonstrăm că Marea Neagră nu este o mare teritorială a Federaţiei Ruse, ci este o mare deschisă, o mare în care se navighează fără niciun fel de problemă şi suntem pregătiţi în orice moment să demonstrăm lucrul acesta“, spunea ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, într-una dintre dezbaterile forumului.

Au mai participat la discuţii, în diverse formate, Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, Şeful Statului Major al Armatei Române, Gen. Nicolae Ciucă, Şeful Statului Major al Armatei Italiene, Gen. Claudio Graziano, fostul şef al trupelor NATO, Gen. (Ret.) Philip M. Breedlove, şeful Staff-ului Militar Internaţional al NATO, Gen. Lt. Jan Broeks, şeful Staff-ului Forţelor Aliate din cadrul Comandamentului de la Napoli şi Şeful Elementului de Comandă al Uniunii Europene, Lt. Gen. Luciano Portolano, precum şi Contra-amiralul Jean-Frédéric Plobner, Comandantul adjunct al Zonei Maritime Mediteraneene din Franţa. Lor li s-au adăugat alţi 300 de participanţi, oficiali şi experţidin România şi din străinătate.

Provocările cărora trebuie să le facă faţă ţările din regiunea Mării Negre şi din Balcani sunt de multe ori similar, dar oricât de complicată este situaţia, există şi mari oportunităţi de dezvoltare. Exploatarea gazelor din Marea Neagră poate deveni un punct de inflexiune în ceea ce priveşte independenţa energetică a statelor din Europa Centrală şi de Sud-Est. Iniţiativa Celor Trei Mări este un alt proiect major de investiţii care poate declanşa dezvoltare sustenabilă prin interconectarea reţelelor de transport şi energetic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Marea Adriatică. Este o iniţiativă sprijinită puternic de Statele Unite prin care se oferă o un proiect de dezvoltare statelor dintr-o regiune a Europei mai puţin interconectată pe direcţia nord-sud. Summit-ul statelor care participă la Iniţiativă va fi găzduit în toamnă de România. Ceea ce confirmă ideea că pe hartă te mai pui şi prin participare şi iniţiative proprii.