Iohannis: Putem face mai mult pentru partenerii estici, care au nevoie de sprijinul nostru pentru a rezista diferitelor forme de presiune a Rusiei
0
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în deschiderea Trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţiounală, că parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şeful statului a atras atenţia asupra Republicii Moldova, afirmând că se confruntă cu dificultăţi privind fluxul de refugiaţi, dar şi cu o nouă criză de energie.
„Îmi face plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, la deschiderea consultărilor Trilaterale România – Polonia – Turcia la nivelul consilierilor prezidenţiali pentru securitate naţională. După cum am afirmat în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu Preşedintele Duda şi cu Preşedintele Erdoğan, România apreciază în mod deosebit parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia şi cooperarea bilaterală excelentă pe care o avem în multiple domenii de interes comun”, a spus preşedintele în deschiderea Trilateralei România-Polonia-Turcia.
Şeful statului s-a arătat convins că „prietenia şi legătura specială dintre Bucureşti, Varşovia şi Ankara reprezintă o bază solidă, pe care putem dezvolta în continuare colaborarea noastră, inclusiv în acest format trilateral. Salut faptul că dialogul trilateral al miniştrilor afacerilor externe este unul de substanţă şi a evoluat semnificativ în cursul ultimilor ani, după cum am avut plăcerea să constat anul trecut, când i-am primit pe cei trei miniştri la Palatul Cotroceni, în marja reuniunii trilaterale de la Bucureşti, din aprilie. De asemenea, mă bucură faptul că dialogul în acest format stabilit la nivelul dumneavoastră, al consilierilor prezidenţiali pentru securitate naţională, s-a dovedit util şi eficient încă de la debutul său, la Istanbul, anul trecut.
„Am convingerea că România, Polonia şi Turcia împărtăşesc preocupări şi interese ce pot fi abordate constructiv în beneficiul nostru comun, prin consultări politice şi o cooperare trilaterală consolidată, inclusiv în domenii precum cel al apărării şi cel al rezilienţei, două dimensiuni deosebit de importante pentru securitatea noastră în actualul context de securitate regional şi global”, a mai spus şeful statului, completând că „parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean”, a mai completat Klaus Iohannis.
Şeful de stat a subliniat că agresiunea rusă contra Ucrainei confirmă necesitatea şi urgenţa consolidării flancului estic.
„Recent, am decis înfiinţarea în România a unui centru de distribuţie a asistenţei umanitare internaţionale pentru Ucraina, a unui hub logistic care să permită colectarea şi transportul donaţiilor către Ucraina şi cetăţenii săi. După cum ştiţi, România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar şi coerent. Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Rusiei în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic.
Preşedintele a sultat „măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forţelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective. Apreciem contribuţiile aliate din România şi ţin să mulţumesc Poloniei şi Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre”
Şeful statului a mai afirmat că „dorim, în acest context, ca decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil şi contăm pe sprijinul ţărilor dumneavoastră în acest sens. În afară de aceasta, România îşi va consolida propria capacitate de apărare. Intenţionăm să creştem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă”.
Adresându-se consilierilor, preşedintele a declarat că „România, Polonia şi Turcia sunt trei state importante în cadrul NATO. Individual, dar mai ales în context aliat, avem responsabilităţi complexe în asigurarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic al Alianţei Nord-Atlantice, responsabilităţi pe care le onorăm prin contribuţiile noastre la securitatea regională şi cea euroatlantică. Am convingerea că, mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniţia noi proiecte de cooperare şi vom obţine rezultate benefice pentru România, Polonia şi Turcia şi pentru securitatea regională”.
Potrivit preşedintelui României, „totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic şi practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei. Atrag mai ales atenţia asupra necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică.
„Unitatea de poziţie şi acţiune a NATO, a Uniunii Europene şi a aliaţilor în ansamblu ne conferă o forţă de necombătut. Prin urmare, trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, şi apărării colective, aşa cum este prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Aveţi o agendă de consultări consistentă. Summitul NATO programat, situaţia de securitate pe Flancul Estic, migraţia şi terorismul, precum şi schimbările climatice sunt teme de interes major în actualul mediu de securitate. Vă doresc consultări productive şi vă încurajez să cooperaţi îndeaproape în abordarea temelor de securitate care ne preocupă”, a mai spus preşedintele.
Se încarcă comentariile...
