VIDEO Iohannis, un nou atac la PSD: Se vede că nu s-au reformat. Dacă am fi avut un guvern PSD, ar fi fost foarte foarte rău
0
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut miercuri o conferinţă de presă în care a vorbit despre planul pentru revigorarea economică a României şi banii europeni alocaţi ţării noastre, explicând că Guvernul a decis 12 direcţii princiapale de dezvoltare, printre care se regăsesc sănătatea, educaţia sau protecţia mediului. Şeful Statului a lansat apoi o nouă serii de critici la adresa PSD şi a subliniat că opţinea sa de premier rămâne Ludovic Orban.
Klaus Iohannis: Am avut astăzi o întâlnire cu Premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. După cum ştiţi, în urma unor negocieri foarte dificile, am obţinut, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani.
O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri.
Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung.
Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie.
Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi.
Tocmai de aceea, în cadrul întâlnirii de astăzi, am discutat despre modalităţile concrete prin care România va putea accesa integral şi utiliza cât mai eficient aceste fonduri.
Am stabilit douăsprezece direcţii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.
Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi anume: I - Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică şi rezilienţă.
Când spun că am încredere că Guvernul actual va reuşi să obţină banii puşi acum la dispoziţie de Uniunea Europeană, mă bazez pe fapte, nu pe opinii.
Atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă şi plăţile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%.
Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” şi conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.
Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu - Piteşti, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Piteşti ori Centura Bucureştiului. Şi acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanţare a fost deblocată.
O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea.
În acest an, au fost încheiate contractele de finanţare pentru spitalele regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca şi au fost iniţiate procedurile legale pentru contractele de achiziţie publică necesare realizării proiectului tehnic de execuţie.
Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi.
În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale.
Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar şi noi, fiecare ţară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi şi mai eficienţi.
De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziţie trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta îşi propune să facă.
Jurnalist: Plecând de la ceea ce se întâmplă în vest. De exemplu Angela Merkel anunţa o carantină mai puţin drastică. Franţa urmează să anunţe la fel. Cât ar trebui să mai aşteptăm în România până la noi restricţii?
Klaus Iohannis: Aflăm de la buletinele de ştiri că la noi pandemia este în extindere, dar în realitate lucrurile la noi au fost gestionate până acum bine. Statele de care vorbiţi au un număr de cazuri mult mai mare, chiar raportat la numărul populaţiei. Noi nu ne dorim măsuri drastice. De fiecare dată, spun autorităţilor şi cetăţenilor să combată eficient răspândirea acestei epidemii. Nu ne dorim un lockdown. Deocamdată situaţia nu ne duce cu gândul la o carantină.
La începutul lunii august, când aveam 1.000 de cazuri de COVID, arătaţi cu degetul către Acocatul Poporului, CCR, spunând că ei sunt vinovaţi de creşterea cazurilor. Acum, la 5.000 de cazuri pe cine consideraţi vinovat? Are Guvernul vreo vină?
La Unifarm acele ventilatoare şi măşti trebuie puse în circulaţie acolo unde e nevoie de ele. În ce priveşte numărul de bolnavi, suntem în pandemie. Ceea ce s-a putut face, s-a făcut. Nu trebuie să căutăm acum vinovaţi, trebuie să căutăm soluţii.
Aş vrea să vă aduc în atenţie o diferenţă la rata de infectare în Bucureşti. Luni aveam o dată de infectare de 3.50. A scăzut la 3.18 ieri. Asta ar însemna mai puţin cu 600 de cazuri. Azi, rata de infectare a urcat la 3.81. Asta ar însemna 1000 de cazuri în plus dar au fost raportate mai puţin.
Este de dorit să avem aceleaşi date de la toate instituţiile. Voi verifica de ce avem aceste discrepanţe. Datele prezintă fluctuaţii mari de la o zi la alta. Pandemia nu se răpândeşte matematic. Se răspândeşte prin contact de la o persoană la alta. Pe de altă parte, ştim cu toţii că numărul de testări e diferit de la o zi la alta. În weekend numărul de testări e mai mic, de acolo apar alte fluctuaţii. Ce mă îngrijorează e numărul de internări, numărul de persoane la terapie intensivă, şi, da, regretabil, numărul de decese. Avem de a face cu o provocare şi în zona de prevenţie, dar şi în zona spitalicească.
Sâmbătă seara au fost difuzate imagini cu Marcel Ciolacu care era însoţit de alte persoane la restaurantul unei pensiuni. Acesta a lansat o acuzaţie, spunând că poliţia a acţionat cu dublă măsură, spunând că Guvernul a folosit poliţia în scop politic. Credeţi că alegerile mai pot fi amânate?
Să fac o introducere politică. Din fericire, acum în pandemie e PNL la guvernare şi găsim soluţii pentru a preveni răspândirea pandemiei. Cum credeţi că ar fi fost cu o guvernare PSD dacă conducerea PSD nu respectă cele mai elementare norme? Cât poate fi de greu şi pentru un pesedist să poarte o mască dacă aşa e regula pentru toată lumea? Nu-i prea interesează. Dacă am fi avut un guvern PSD în această pandemie ar fi fost foarte foarte rău. În ce privesc acuzaţiile de poliţie politică, este rizibil. Probabil o persoană, văzând ce fac pesediştii acolo a fost supărată şi a chemat poliţia acolo. Au încălcat flagrant toate normele la care ceilalţi români se supun. Se vede încă o dată că PSD nu s-a reformat. Ne povesteşte tot felul de lucruri frumoase. L-au tirmis pe doctorul Rafila să prezinte un program de sănătate, dar pe ei nu-i interesează aceste lucruri. Despre ce-or fi discutat, nu ştiu, însă alegerile vor avea loc pe 6 decembrie.
Principalul criteriu după care se impun restricţii în plan local este rata de incidenţă. Colegii de la G4Media au realizat o analiză pe baza datelor oficiale din care rezultă că judeţele care au depăşit rata de infectare de 3 la mie prelucrează mii de teste zilnic, în timp ce judeţele verzi abia au câteva teste. Cât de relevant, eficient, este acest criteriu? nu credeţi că ar trebui schimbat?
Sistemul pe care l-aţi prezentat a fost un sistem elaborat de experţi cunoscuţi de la noi, care se bazează pe criterii obiective. Putem să ne întrebăm cât de perfect e sistemul. Nu există niciun sistem în pandemi. Până în momentul de faţă au reportat acurat realitatea din teren.
Consideraţi că e eficient?
Voi da întrebarea mai departe la grupul de experţi.
Intrăm în logica medicinii de dezastru anunţa Raed Arafat. România îşi mai permite să aştepte să vadă rezultatul restricţiilor din alte ţări? Ne reamintim, la începutul săptămânii, menţiona premierul că de cele mai multe ori răspândirea virusului e cauzată şi de acele petreceri care au loc în timpul nopţii.
Măsurile luate au fost discutate de experţii din domeniu. Nu s-a discutat restricţia pe timp de noapte. Nu cred că circulaţia pe timp de noapte sporeşte răspândirea, ci petrecerile pe timp de noapte. Trebuie aşteptată reacţia sistemului. Nu putem impune reacţii în fiecare zi. Aceste restricţii nu sunt un joc politic. Ele sunt propuse de experţi. După ce se hotărăşte un set de restricţii, trebuie să aşteptăm o perioadă. Nu dorim să distrugem viaţa oamenilor. După ce avem rezultatele, experţii le analizează şi propun un nou set sau păstrarea setului de restricţii.
Prefectul a anunţat că se ia în calcul carantinarea unor zone din Capitală. Vi se pare viabilă?
Nu am auzit această propunere, nu comentez.
Aveţi pe masă un proiect foarte important, mă refer la proiectul prin care Statul român ar urma să deconteze victimelor de la Colectiv tratamentul pe durata întregii vieţi. Ce veţi face dacă veţi promulga legea şi dacă consideraţi că în cinci ani de la Tragie s-a schimbat ceva.
Cu siguranţă că lucrurile s-au schimbat şi am învăţat ceva. Cel puţin politicienii mai responsabili au învăţat ceva de aici. Vineri se împlinesc cinci ani de la tragedie şi pot să vă spun în premieră că exact vineri voi promulga legea care permite extinderea pentru cei care au avut de suferit.
Ministrul Sănătăţii a anunţat că la sfârşitul lunii decembrie vor anunţe primele doze anti-COVID. De unde vine acest vaccin şi când va ajunge la populaţie?
Aşa există semnale, că la finaul anului sau la începutul anului va exista un vaccin. În fapt însă nu există un vaccin care are toate autorizaţiile necesare. Însă, informaţiile sunt de timpul că e iminentă realizarea unui vaccin. Această formulare este iminentă ne duce spre sfârşitul anului sau începutul anului viitor.
Liderii PSD calculează că ar putea câştiga alegerile parlamentare şi îl pregătesc pentru funcţia de premier pe Sorin Grineanu. Cum vedeţi acest nume? Dacă PSD câştigă parlamentarile ce veţi face?
Prima mea opţiune rămâne Ludovic Orban. Eu cred că alegerile vor fi câştigate de PNL. Dar asta e părerea mea şi a sociologilor care fac sondaje. PSD au altă opinie.
Urmează sărbătorile de iarnă, Luaţi în calcul să decretaţi stare de urgenţă pe perioada sărbătorilor de iarnă pentru a limita interacţiunile şi deplasările.
Nu s-a discutat un astfel de demers. Măsurile care au fost luate, restricţiile sunt cele pe care le cunoaştem. În acelaşi timp, eu nu cred că sărbătorile de iarnă vor fi la fel ca în alţi ani. Cred că anul acesta ne vom întoarce la ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului. Sărbătoarea în, şi cu familia.
Acum două săptămâni încurajaţi Guvernul şi BOR să poarte un dialog direct în legătură cu măsurile necesare în cazul marilor sărbători şi a pelerinajelor. Ieri, Patriarhul Daniel a comparat restricţiile de la Sfântul Dumitru cu ce s-a întâmplat în ultimele zile ale COmunismului. Acel dialog pe care îl solicitaţi a avut loc în această perioadă? Consideraţiu că Biserica ar putea avea un alt tip de mesaj?
Cred că e nevoie de aprofundare a dialogului între părţi. E în interesul românilor, indiferent de religia pe care o practică.
„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va avea miercuri, 28 octombrie a.c., ora 15:00, la Palatul Cotroceni, o şedinţă pe tema fondurilor europene cu Prim-ministrul României, Ludovic Orban, Viceprim-ministrul Raluca Turcan, Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru”, anunţă Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi mai mulţi experţi, că situaţia se agravează de la zi la zi şi cere ca populaţia să respecte regulile sanitare pentru a diminua creşterea accelerată a cazurilor.
Se încarcă comentariile...
