INTERVIU Traian Băsescu: România, punte între Est şi Vest? Pe punte pot trece toţi şi cu pasul, şi cu tancul

Traian Băsescu, preşedintele României, la Adevărul Live  

Preşedintele Traian Băsescu spune că România nu poate fi o punte între Rusia şi Occident. Şeful statului crede că în spatele conflictului din Ucraina se ascunde dorinţa Rusiei de a-şi recăpăta accesul la gurile Dunării

„Adevărul“: Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse se arată dezamăgit de declaraţiile dumneavoastră privitoare la agresiunile Rusiei asupra Ucrainei.

Traian Băsescu: Dezamăgiţi pot să fie. Şi eu sunt dezamăgit de acţiunile din regiune ale Federaţiei Ruse şi am spus-o public întotdeauna: Federaţia Rusă este un element de destabilizare a regiunii. Nu o spun numai legat de Crimeea. Am spus-o şi legat de Nagorno Karabah, şi de Abhazia, şi de Osetia de Sud şi legat de Transnistria. Pe de o parte, dacă vă uitaţi la toate aceste conflicte regionale, sunt ca o salbă de insecuritate în jurul Mării Negre. Pe de altă parte, ele pot fi rezolvate de la Moscova, cum la fel de bine pot fi explodate simultan sau pe rând, în funcţie de nevoile politice ale Moscovei. Deci, eu mi-am dorit tot timpul o relaţie corectă cu Federaţia Rusă, dar pentru ca relaţia să fie corectă trebuie să acceptăm şi unii, şi alţii, realitatea. Nu poate să mă convingă nici MAE rus, nici preşedintele Putin, nici premierul Medvedev că Rusia este un purtător de ramuri de măslin, un purtător de ramuri de pace în regiune. Rusia generează conflicte şi instabilitate regională.

V-aţi întâlnit cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov la Haga. Ne puteţi spune ce aţi discutat?

Nu aş fi politician dacă v-aş spune ce am discutat. Cert este că în orice discuţie cu demnitari ruşi sau americani îmi menţin poziţia.

România mai are legături cu Rusia.

Sigur că da. Anul trecut, la nivelul de Consilii de securitate, s-a semnat un acord de cooperare pe probleme de antiterorism, de neproliferare. Deci, relaţia funcţionează. Nu ne pupăm, dar nu înseamnă că relaţia este ruptă. Avem ambasadele şi noi în Rusia, şi ei la Bucureşti, pe care le utilizăm pentru a ne transmite mesaje.

De la începutul conflictului din Ucraina aţi avut vreo întrevedere cu ambasadorul rus?

Nu. Consilierii mei s-au întâlnit destul de mult. Există comunicare continuă.

Preşedintele Putin a trimis o scrisoare către 18 state din UE, în care era menţionată şi România, referitoare la gazul rusesc.

Au fost două scrisori: una de la preşedintele Putin şi una de la Gazprom. Lucrurile trebuie privite corect, cu atât mai mult cu cât şi Ucraina recunoaşte o datorie de două miliarde de euro către Gazprom. Nimănui nu-i poţi cere să-ţi furnizeze gaze la nesfârşit fără să plăteşti. Ceea ce mi se pare politic incorect este faptul că Moscova a mărit cu 80% preţul la gaze pentru Ucraina, faţă de preţul negociat anterior. A fost un moment în care Rusia ştia că Ucraina se află într-o criză. În opinia mea, scrisoarea preşedintelui Putin este corectă, pentru că sunt două lucruri pe care le arăta în scrisoare: unul era legat de datorie, pentru că nimeni nu poate susţine fără bani nevoile energetice ale unui alt stat şi, doi, atenţiona asupra riscului pentru ca Ucraina să preleveze din conducte în cazul în care Gazpromul ar fi sistat livrările către Ucraina, dar le-ar menţine pe cele pentru Europa, profitând de faptul că pe teritoriul ei trec conductele. Acestei scrisori i s-a dat o nuanţă politică, puţin exagerată. Problema datoriei Ucrainei a fost discutată şi în ultimul Consiliu, iar problema care s-a ridicat este: dăm Ucrainei acum bani să-şi plătească datoria sau nu? Opţiunea a fost nu acum. Pentru mine este foarte clar că Ucraina trebuie să negocieze reeşalonarea datoriei. Nimeni nu-i poate cere să pună jos două miliarde, pentru că se ştie că nu are de unde. A doua scrisoare a venit de la Gazprom, care de data aceasta citează articole din contractul pe care îl are cu compania ucraineană de gaze şi care face clar pentru toată lumea că există probleme din punct de vedere comercial. Mai mult, povestea prin care ruşii le cer ucrainenilor să plătească înainte. Când ai aşa un datornic, sigur că poţi să treci la condiţia: „Dragă vecine, îţi livrez în continuare gaz, dar pentru fiecare lună să-mi spui cantitatea, o plăteşti şi-ţi livrez“. Federaţia Rusă a arătat o plajă în care poate rămâne în zona comercială. Este şi o abordare politică, dar în faţa argumentelor comerciale nu poţi să vii tot timpul şi să pui în seama politicului, când există nişte realităţi de datorii.

 În cazul unui conflict armat în estul Ucrainei, care sunt paşii concreţi pe care România îi urmează într-o astfel de situaţie?

Guvernul de la Kiev are obligaţia să-şi restabilească autoritatea în regiune. Acţiunea coordonată de preşedintele interimar ucrainean este una corectă. Sigur că trebuie făcută fără vărsare de sânge, dar într-o astfel de acţiune nu este sigur că nu vor fi şi victime. Dar autoritatea legitimă a statului ucrainean trebuie restabilită în teritoriu. Nu poţi tolera pierderea de sub control a unor teritorii pe o aşa-zisă revoltă locală, care este întreţinută în două moduri de către Moscova: cu oameni din trupe special pregătite pentru aşa ceva şi cu ameninţarea cu trupele pe care le-au lăsat la frontiera estică a Ucrainei. Este clar că aici Federaţia Rusă are responsabilităţi majore în întreţinerea şi susţinerea tacită, dar şi cu elemente specializate în ceea ce se întâmplă la Slaviansk, dar şi la Doneţk, la Odessa. Se apropie de gurile Dunării. Dacă aş fi şef de stat, aş cere acestor trupe speciale ucrainene să acţioneze cu minim de violenţă şi cu maxim de eficienţă. Dar, violenţa nu poate fi exclusă când se pierde controlul pe instituţii ale statului ucrainean. Un obiectiv strategic al Federaţiei Ruse este să aibă din nou acces la Dunăre în mod direct. Federaţia Rusă avea cea mai mare flotă pe Dunăre, iar acum nu se poate apropia de Chilia, unde era frontiera veche.

Traian Băsescu, la Adevărul Live FOTO Adevărul/Marian Iliescu 

Pe o scară de la 1 la 10, cât de îngrijoraţi ar trebui să fie românii de ameninţarea din ţara vecină?

Am spus tot timpul că România nu are o ameninţare directă iminentă, pentru că ar fi greşit să creăm o isterie inutilă. Nu putem prevedea că Federaţia Rusă ar ataca România. Ar fi o nebunie să gândim aşa ceva pentru că ar însemna război între NATO şi Federaţia Rusă. Analizele arată că Federaţia Rusă nu-şi doreşte un război cu NATO în niciun caz. Din acest punct de vedere, nu trebuie să avem o îngrijorare că România este în pericol. Acum vedem ce înseamnă intrarea noastră în NATO şi, mai ales, ce am făcut după NATO, când am consolidat relaţia cu Statele Unite. Pe de altă parte, România face parte din această regiune în care se petrec lucrurile cu Ucraina. Dacă regiunea va fi cotată ca o regiune de risc, din cauza situaţiei din Ucraina, şi România va avea de pierdut. Noi împrumutăm foarte mulţi bani de pe pieţele externe. Sunt două lucruri pe care aş vrea să le subliniez: dacă regiunea ar fi considerată regiune destabilizată, am avea costuri de împrumut mult mai mari şi investiţiile străine directe ar fi mult mai puţine. Cred însă că ţinta Rusiei este federalizarea Ucrainei şi, prin Odessa, apropierea de gurile Dunării. Nu ştiu însă dacă printr-o operaţiune militară sau printr-o operaţiune de control  a administraţiei de la Odessa, care acoperă toată regiunea până la braţul Chilia.

Dacă armata rusă invadează Ucraina, NATO ar interveni?

Militar nu, pentru că Ucraina nu este stat membru NATO, însă s- ar lua măsuri extrem de dure din punct de vedere economic împotriva Federaţiei Ruse, chiar sacrificând problema energetică.

Credeţi că ţările baltice sunt în pericol?

Nu cred că vreo ţară NATO va fi atacată de Federaţia Rusă. Ar fi război. Pe de altă parte, regional, trebuie creat echilibru militar. La summitul NATO din septembrie se va discuta despre creşterea prezenţei militare în Est. Deci redistribuirea resurselor militare ale NATO în Polonia, România, ţările baltice.

Să ne aşteptăm la o prezenţă militară americană mai mare aici?

În ultimul CSAT am aprobat încă o creştere de 600 de militari. Sunt deja 1.600 de militari.

„Bush a spus că România trebuie să fie punte între Est şi Vest. Iată că nu se poate!“

Credeţi că Federaţia Rusă ar putea recunoaşte şi Transnistria?

Sincer să fiu, nu cred. Şi mai cred ceva: în contextul tensiunilor dintre Federaţia Rusă şi UE, dintre Federaţia Rusă şi SUA, solicitarea Sovietului Suprem al aşa-zisei Republici Nistrene nu a făcut decât să-i încurce pe ruşi. Nu cred că a fost bine primit la Moscova apelul făcut de Sovietul Suprem, numai asta nu le mai trebuia, ca problemă suplimentară, ruşilor. Pe de altă parte, este foarte clar că Federaţia Rusă nu-şi va retrege niciodată trupele din Transnistria. Este o fâşie de securitate, care poate fi utilizată, la nevoie, pentru anexarea Moldovei, şi poate fi utilizată, fără anexarea Moldovei, pentru a împinge controlul către braţul Chilia, la gurile Dunării. Cum este Kaliningradul pentru baltici şi Polonia, aşa este Transnistria pentru Moldova.

În luna mai are loc recensământul populaţiei în Republica Moldova. Ce mesaj aveţi pentru românii basarabeni?

Un singur mesaj: să declare cinstit ceea ce cred că sunt. Dacă sunt români, la recensământ să se declare români, pentru că riscul cel mai mare pentru Republica Moldova este Federaţia Rusă, iar acest risc este dat de grija pentru cetăţenii ruşi. Dacă vor să-şi pună un scut, să se declare ceea ce sunt: adică români.

Mihai Răzvan Ungureanu a lansat o teorie interesantă, spunând că România ar trebui să fie o punte între Rusia şi Vest.

În ceea ce priveşte rolul nostru de suveică între unii şi alţii, nu cred că România şi-l va putea asuma foarte curând, pentru că asta înseamnă încredere. Dacă între noi şi Vest există încredere, între noi şi Federaţia Rusă câtă încredere poate fi? O parte din Republica Moldova e ocupată, avem demonstraţia cu Crimeea, avem un tezaur despre care ne facem că nu ştim şi avem istoria care ne obligă la prudenţă. A încercat Polonia exerciţiul acesta, iar acum ţipă să vină trupele americane pe teritoriul ei. Reţineţi că a fost George Bush (foto) cel care, la Bucureşti, a spus că România trebuie să fie punte între Est şi Vest. Iată că nu se poate. Nu se poate, când simţi că interesele tale nu sunt respectate. Nu poţi să o faci pe puntea, că rişti ca unul din pilonii de la capete să se ducă, şi pe urmă te trezeşti că ai rămas pe o punte suspendată, care nu duce nicăieri. În politica externă, prudenţa este obligatorie. Eu nu sunt antirus, dar niciodată nu voi accepta să mă fac că nu văd ce se întâmplă în jurul ţării mele şi care sunt riscurile. Riscurile, în momentul de faţă, pentru regiune sunt create de Federaţia Rusă şi de nimeni altcineva. Şi atunci, eu ce să spun? Pe punte se calcă. Să-mi fac cocoaşa aşa, să calce toţi într-o direcţie şi în alta peste mine, pentru ce? Mai bine îmi iau un partener să spunem: «Suntem un stâlp aici, pe malul Mării Negre», nu să rămân cu cocoaşa tăbăcită până la urmă şi penibil în acţiuni pe care nu le pot duce. Povestea asta cu puntea, România nu o poate încerca cu mine preşedinte. Să o încerce cu orice alt preşedinte, dar nu am avut niciun element care să-mi spună că acum putem fi acea curea de legătură, de înţelegere între Est şi Vest. Cum să pot, când eu am problema Moldovei cu Transnistria? Cum să pot, când mi-ai creat problema Crimeei? Cum să pot, când tot la Marea Neagră, în Georgia, ai Osetia şi Abhazia? Cum să pot? Deci e dificil să o faci pe puntea pe care să călătorească toţi şi ştiţi că pot trece pe punte şi cu pasul, şi cu tancul. ;

„Foarte mulţi dintre rezervişti sunt la muncă în Italia, Spania, Germania“

Nu ar fi necesară o lege care să-i reactiveze pe rezerviştii MApN?

S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi dintre rezervişti sunt la muncă în Italia, Spania, Germania. Este un subiect pe care CSAT îl va discuta în perioada următoare. Va trebui să ne refacem capacitatea de a ne readuce rezerviştii sub arme dacă este nevoie. Mai e un lucru. Uitaţi-vă că atunci când au început mişcările în Ucraina, balticii, Polonia, noi, toţi am strigat să vină americanii. Dar ce obligaţie are contribuabilul american să plătească singur pentru securitatea noastră? Guvernele vor trebui să înţeleagă că este un imperativ creşterea capacităţii de luptă a armatei române. Noi avem un avantaj uriaş: avem o armată instruită în treatrele de operaţiuni străine. Nu-i puţin lucru să fii prezent 10 ani cu o reprezentare consistentă în Irak şi Afganistan, nu mai vorbim de Balcani. Avem o armată cu trupă instruită. Românii n-ar trebui să fie extrem de îngrijoraţi de starea armatei. Pe de altă parte, în mod categoric, România trebuie să-şi mărească capacitatea de dotare a armatei cu tehnologie modernă. Să sperăm că anul acesta, la rectificare, se va mai pune ceva la bugetul armatei.

Traian Băsescu, la Adevărul Live FOTO Adevărul/Marian Iliescu 

A existat riscul să nu se organizeze parada de 1 Decembrie, din cauza bugetului.

Parada militară e cât bugetul de protocol al ministrului Apărării. E o răutate ce am spus, dar nu acestea au fost costurile care au împiedicat armata.

„Nu am vrut să politizez inundaţiile“

Spre deosebire de guvernele Tăriceanu şi Boc, când evaluaţi situaţia pe teren, acum nu aţi mai fost văzut la inundaţii.

Nu, şi nici nu intenţionez să merg în perioada următoare pentru că ar naşte un nou conflict cu Guvernul. În ziua de Paşte, am vrut să sar în elicopter şi să merg în Giurgiu şi în Teleorman. Pe urmă m-am consultat şi cu consilierii, care mi-au spus: „Va ieşi tărăboi, se politizează inundaţiile. Lăsaţi Guvernul să ia măsurile necesare“. Că s-au trezit mai târziu, că au fost penibili cu barca, asta e altă socoteală, dar pot aloca nişte resurse pentru construcţia digurilor. Dumnezeu nu bate cu parul. Să-l vezi pe Dragnea, în Teleorman, unde a fost 16 ani preşedinte de Consiliu Judeţean şi prefect, să spună ce ar trebui făcut, este jenant. Arată până unde merge făţărnicia baronilor.

Vi s-a părut inadecvată intervenţia premierului?

Orice intervenţie a Guvernului este bine-venită, modul în care au făcut-o este penibil: cu barca gonflabilă, trasă de ofiţeri de pompieri, mai rămânea să-i ducă ca pe împăraţi. Frate, cânt te-ai dus la inundaţii, ştii că te poţi uda până la chiloţi. Păşeşti pe unde păşeşte şi omul. Oamenii din comună prin acea apă au circulat. Au fost penibili ca apariţie.

Cât de eficientă este prezenţa unui preşedinte sau a unui premier într-o zonă inundată?

Eu nu am vrut să politizez inundaţiile. Dar, în primul rând, le arăţi oamenilor că eşti alături de ei, într-un moment în care îşi pun speranţa numai în Dumnezeu, dar Dumnezeu nu face diguri, ci tot politicienii. Pe de altă parte, se iau şi decizii în astfel de situaţii. Îmi aduc aminte când am fost la inundaţii la Săuceşti, în judeţul Neamţ. O dată s-au făcut casele, în 2005, a doua oară m-am înfuriat, când la al doilea rând de inundaţii, în 2008, un domn îmi cerea să-i tencuiască Guvernul casa. Deci nu este lipsită de importanţă prezenţa factorilor de decizie în astfel de momente. Totul este să nu se înfurie, cum m-am înfuriat eu la Săuceşti, dar m-a deranjat că mirosea şi a alcool.

Vorbim şi de incapacitatea baronilor locali.

Inundaţiile reprezintă şi semnul corupţiei baronilor locali. Când tu, în Teleorman, toţi banii îi drenezi la Tel Drum, şi apoi faci o morişcă cu firma aceasta, o trimiţi şi în alte judeţe, la alţi prieteni baroni, să câştige şi acolo, sigur că arată corupţia. Dragnea locuieşte
într-un palat, la Alexandria. Am văzut toţi cum arată proprietăţile lui Dragnea şi vacanţele în Brazilia.

O să vă spună şi domnul Dragnea că aveţi o moşie.

Da, dar e cumpărată pe credit. Când vezi bogăţia baronului, în comparaţie cu sărăcia omului, căruia îi mai dă o găleată şi mai pune un kg de zahăr şi o sticlă de ulei, îţi dai seama că unul dintre elementele sărăciei noastre este corupţia baronilor. Volumele de bani pe care îi deturnează către ei baronii locali sunt infinit mai mari decât ceea ce fac miniştrii. Eu le spun românilor, ca mesaj: nu aduceţi la Palatul Cotroceni un om care este dependent de baroni, pentru că se va baroniza ţara şi nimeni nu va mai putea lupta împotriva lor.

Traian Băsescu, la Adevărul Live FOTO Adevărul/Marian Iliescu 

Cine este acest om dependent de baron?

Nu am nicio reţinere să spun Victor Ponta. El spune: „Vreau schimbarea.“ Ce vrei să schimbi, Ponta? Faptul că a început să meargă justiţia? Vrei să schimbi ANI, Codul Muncii, Legea educaţiei, modul în care s-au neutralizat politic SRI şi SIE?Vrei să schimbi modul în care nu mai sunt controlate politic DNA şi DIICOT? Un astfel de politician controlat de baroni, şi care-i apără, pentru că tot timpul mesajul lui Ponta este să plece preşedintele că pe urmă terminăm cu anchetele împotriva baronilor.

Cum au ajuns aceşti baroni atât de puternici? E şi o deficienţă a legii electorale?

Poate că soluţia maximum două mandate ca preşedinte de Consiliu Judeţean ar putea preveni baronizarea, dar uitaţi-vă la Duicu, care a fost vicepreşedinte, iar când a ajuns preşedinte i-a dat pe nas şi pe ochi baronizarea. Forţa lor a crescut datorită politizării instituţiilor descentralizate.

Cum răspundeţi acuzaţiilor din partea adversarilor dvs., cum că anchetele sunt îndreptate în special împotriva baronilor PSD şi că dvs. sunteţi în spate?

Exact acelaşi lucru l-a spus Blaga în interiorul partidului, când era PDL la putere: Băsescu ne arestează primarii şi Băsescu a luat măsurile în 2010 împreună cu Boc. Aici eram împreună cu Boc, la cealaltă eram singur. Este o minciună. Nu există.  

„Să fie băgat la puşcărie
cel care a făcut abuzul la Nana“

Consideraţi că aţi intrat în rândul baronilor români, apropo de afacerea Nana?

Deocamdată este o avere nematerializată. Terenul ăsta e garanţie la creditul luat de la bancă, de peste un milion de euro. Nu mă consider un bogat, că nu m-am dus nici eu, nici fiica mea cu banii în sacoşă să plătim terenul ăsta. S-a luat credit, e şi un apartament ipotecat.

S-a ajuns la plângeri penale, la acuzaţii reciproce de şantaj. Vă pare rău vreo clipă că aţi luat acest teren ?

Nu. Rezultatul va fi penibil pentru cei care au făcut jocuri politice şi parcă  a fost şi o răzbunare: «Cum ieşi din rând, Băsescule? Păi noi suntem obişnuiţi să luăm terenurile statului, de la ADS.». Arătaţi-mi câţi PSD-işti au cumpărat teren luând credite. Poate unii au mai cumpărat, pe ici, pe colo, mergând cu sacoşa cu bani, dar nu am auzit de niciun PSD-ist care să-şi fi cumpărat teren luând credit şi punându-şi şi casa gaj, nu numai pământul. În schimb, veţi vedea la PSD-işti – din vremea lui „tata-socru“ e marea împărţeală, care dau 580-600 de kilograme de grâu statului, când acum se obţin recolte de patru mii, cinci mii, şase mii. Mai mult decât atât, pe terenul meu, acum a plătit impozitul Ioana.

Cât e ?

Păi nu-i mic: 40 de lei pe hectar.

ANRP a înaintat o solicitare către Judecătoria Olteniţa pentru a opri retrocedarea a 60 de hectare din terenul luat de dumneavoastră.

Să le anuleze şi să intre la puşcărie cei care au făcut retrocedări ilegale, dacă sunt. Deci eu susţin că oricine a retrocedat ilegal teren cuiva care nu avea dreptul să-l primească trebuie băgat la puşcărie. Şi aici prefecţii trebuie să fie responsabili,că ei au semnat titlurile de proprietate, în baza comisiei de la nivel judeţean. Eu aş vrea să văd, datorită restituirilor de la Nana, un prefect şi o comisie de restituire condamnată. Eu aş vrea ca, de la comuna Nana, dacă există restituiri făcute către persoane care nu au avut dreptul să primească teren, să li se anuleze certificatul de proprietate. Cu pierdere pentru mine, foarte bine! Dar să fie băgat în puşcărie cel care a făcut abuzul, pentru că omul ăla a luat bani, fie că a fost prefect sau membru în comisia judeţeană.

S-a vorbit foarte mult de imunitatea dumneavoastră. Parchetul a spus că, până când nu ieşiţi din funcţia de preşedinte, nu se va întâmpla nimic.

Să ne înţelegem, nu poate închide dosarul. Dosarul e suspendat, dar nici după ce îmi termin mandatul, pentru declaraţii din timpul mandatului nu pot fi tras la răspundere. A fost evident o acţiune politică şi Parchetul a procedat conform legii. Există, în Constituţie, şi motivul pentru care preşedintele poate fi anchetat: pentru înaltă trădare. În rest, nu poate fi anchetat în timpul mandatului.

 Unul dintre cititori vă întreabă dacă nu vă furnică pe spinare când ştiţi că, în câteva luni, nu veţi mai fi preşedinte.

Nu mă furnică deloc. Ba parcă am şi eu o aşteptare, să ajung la capătul celui de-al doilea mandat. 

„Daniel Morar se încadrează în portretul preşedintelui“

După europarlamentare, aşteptăm să se anunţe candidatul dreptei. Credeţi că acest candidat face parte dintre cei care s-au anunţat sau dintre cei care nu s-au anunţat?

Mi-e foarte greu să vă spun şi, domnul profesor, vă pot spune că m-am hotărât să nu mai fac greşeala de a încerca să enumăr : unul, doi, trei candidaţi ai dreptei. De ce ? Pentru că întotdeauna omit pe cineva, aşa că o să încerc un portret-robot. Trebuie să fie un om care deja a probat că a făcut ceva pentru ţara asta, nu poţi să pui un începător care nu a lăsat nimic de pe urma lui în vârful statului. Să fie un politician care să aibă suficientă experienţă politică, trebuie să fie – a venit timpul, domnule profesor ! – un politician care nu a avut nimic comun cu fostul regim. Eu am învăţat democraţia. Hai să alegem unul care vine gata învăţat, crescut în democraţie! Nu spun neapărat să aibă 25 de ani, poate să aibă 40 de ani, undeva pe acolo. Mi-ar plăcea să fie un om cu capacitate de negociere politică. Mi-ar mai plăcea să fie un politician care, dacă a venit cu un apartament în politică, să-l găsească candidatura pentru prezidenţiale cu un apartament, iar dacă a venit cu un Mercedes, foarte bine !, să-l găsească cu Mercedes. Să nu fi explodat bogăţia pe capul lui după ce a venit în politică.

Bărbat sau femeie ?

Poate fi orice, ori bărbat, ori femeie. Nu poţi să spui să fie bărbat sau să fie femeie.

Traian Băsescu, la Adevărul Live FOTO Adevărul/Marian Iliescu 

Daniel Morar s-ar califica?

Cred că da.

L-aţi susţine, în cazul în care ar candida independent.

Am convenit că nu voi spune, dar cred că Daniel Morar se încadrează în portretul pe care l-am făcut.

George Maior se încadrează în portretul preşedintelui ideal?

Sunt mulţi care se încadrează. Mi-am propus să nu spun nume, pentru că toată lumea se supără pe mine de câte ori spun câte o listă, fiindcă niciodată nu îi spun pe toţi. Dar încercaţi să încadraţi în această matrice, deşi nu eu voi decide. S-ar putea ca românii să decidă să aibă un preşedinte în cu totul alt fel decât cum îl văd eu, adică relativ experimentat ca politician, să  nu fi fost crescut prea mult în vechiul regim, să aibă undeva în jur de 40-45 de ani, să fi lăsat ceva în urma lui până acum.

Ce şanse îi daţi premierului Ponta să ajungă preşedintele României?

Sincer, cred că nu are nicio şansă să ajungă preşedintele României, pentru că stânga, singură, nu va putea să bată dreapta, dacă dreapta este suficient de înţeleaptă să se unească. Ponta nu va putea vorbi credibil de două lucruri fundamentale, în care cel puţin unul este extrem de important pentru România. Nu va putea vorbi credibil de lupta anticorupţie, pentru că este apărătorul mafiilor locale şi al baronetului, şi Ponta nu va putea vorbi credibil de crearea de locuri de muncă pentru tineri. Eu consider că aceste două teme sunt teme fundamentale pentru ceea ce urmează să se întâmple în România în perioada următoare. Nu vom putea susţine creşterea economică fără să creăm noi locuri de muncă, în condiţiile în care avem bani. Avem, pentru tineri, 105 milioane de euro alocate de UE şi nu am auzit că ar mişca ceva şi avem pentru crearea de IMM-uri încă 450 de milioane de euro. Pe aceste două lucruri, lupta anticorupţie şi crearea de locuri de muncă, el nu este credibil, pentru că locurile de muncă au scăzut de când a venit el la putere.

Dar pe relaţia cu Statele Unite îl vedeţi credibil?

El s-a decredibilizat odată cu lovitura de stat şi s-a decredibilizat în ultima vreme, apărând fără rezerve baronii. Or, mesajul dat şi de Biden ieri, şi de Nuland, cu două săptămâni înainte, şi de Kerry a fost legat de corupţie. E adevărat, având ca principal actor Ucraina, dar s-au referit şi la regiune. Într-adevăr, statele bântuite de corupţie sunt vulnerabile. Un stat în care partidul lui Ponta ar acapara Preşedinţia, ar însemna o Preşedinţie controlată de baronimea locală, ceea ce îl va face foarte vulnerabil în deciziile de politică externă, de securitate.

Dorinţa lui Victor Ponta de a se muta în sediul MApN este de bun augur?

Este un semn foarte prost, dar sper că l-a realizat şi dânsul. Dacă tot voia să fie sigur că nu-l ascultă nimeni, mai bine se ducea într-o peşteră, la Scărişoara, la Dâmbovicioara. Aici a fost o mare minciună: nu a fost ascultat biroul premierului, ci baronul Duicu, care a vorbit din biroul primului ministru. E cu totul altceva.

Ar trebui ca viitorul preşedinte să aibă cunoştinţe, înţelegere a politicii externe, de fapt?

Aici trebuie să fiu foarte sincer. Nici eu nu am venit la Palatul Cotroceni fiind un bun cunoscător de politică externă. În schimb, am avut, instinctiv, de când am intrat în campanie, ideea parteneriatului cu Statele Unite, înţelegând de pe atunci că o Europă cu 27 de state, cum ne pregăteam noi atunci să devenim, este greu să aibă o politică externă unitară în toate relaţiile. Deci am înţeles că pilonul de parteneriat trebuie să fie Statele Unite şi Londra. Londra este mai puţin vocală, dar Marea Britanie este un susţinător al nostru, din punct de vedere al securităţii, fără rezerve.

Ne permitem un preşedinte care să înveţe la locul de muncă acum, în acest context?

Nu ai cum să spui: «trebuie să fie un expert în politică externă». Cheia este să consolideze în continuare încrederea în relaţia bilaterală România-Statele Unite şi să-şi asculte consilierii. Eu am avut excelenţi consilieri pe politică externă. A fost Pleşu, Anca Ilinoiu, care acum a revenit la Cotroceni. Toţi consilierii au lucrat pe consolidarea acestui parteneriat strategic şi el a fost imprimat şi Ministerului de Externe o bună perioadă de vreme, până la instalarea domnului Corlăţean, care bate câmpii prin alte direcţii. ;

Românii, UE şi alegerile europarlamentare

Senatul a votat o vacanţă pentru perioada campaniei electorale în scopul nobil  de a informa electoratul cu privire la miza europarlamentarelor.

Nu pot să judec eu deciziile Parlamentului sau nu pot să le blamez, cât timp au fost puse sub un steag al nevoii de a informa populaţia cu privire la europarlamentare, însă marea problemă pe care o avem, apropo de acest lucru, este că nu am văzut niciun politician, nici măcar dintre europarlamentari, care să fi lansat temele acestei campanii. Spre exemplu, eu, dacă aş fi candidat, aş striga pe toate drumurile: «Nu votaţi socialiştii!». De ce ? Pentru că Schulz este candidatul socialiştilor pentru preşedinţia Comisiei Europene, care are o atitudine foarte blândă faţă de Federaţia Rusă. Pentru mine, socialiştii sunt cei care vor face compromisul şi pe spinarea Republicii Moldova, şi pe spinarea agresivităţii Federaţiei Ruse în Europa. Un Martin Schulz preşedinte al Comisiei Europene va fi departe de sprijinul pe care ni l-a dat Barroso şi Comisia Europeană sub conducerea lui Barroso legat de Republica Moldova. În al doilea rând, la ultimele alegeri europarlamentare, România a avut una dintre cele mai slabe participări din Uniunea Europeană, 27% faţă de media europeană care este 43%. Dacă noi vom fi din nou ţara cu cea mai mică participare la vot, se va spune: «Românii doar dau din gură că sunt proeuropeni, ei de fapt nu sunt interesaţi de problema europeană». Or, cu ocazia asta, fac un apel la români să participe la vot, având în vedere că România are interese majore legate de parcursul european al Republicii Moldova şi o Europă care să fie fermă în relaţia cu Federaţia Rusă. Repet: fermă, nu ostilă. Fermă. 


Traian Băsescu, la Adevărul Live FOTO Adevărul/Marian Iliescu 

Citeşte şi:

VIDEO Băsescu, la Adevărul Live: Nu cred că vreo ţară NATO ar fi atacată de Federaţia Rusă. Ar fi război Preşedintele Traian Băsescu a discutat, în studioul Adevărul Live, cu jurnaliştii Dan Marinescu şi Liviu Iolu, despre situaţia din Ucraina, despre comisia de anchetă Nana, dar şi despre prigoana baronilor locali. Pentru alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu a avut un mesaj ferm: Nu votaţi un candidat controlat de baroni!

Băsescu, despre Rusia: Relaţia funcţionează. Nu ne pupăm, dar nu înseamnă că relaţia este ruptă Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că este dezamăgit de acţiunile Federaţiei Ruse în regiune şi că aceasta nu este o purtătoare de ramuri de măslin, subliniind că relaţia României cu Rusia funcţionează deşi „nu ne pupăm“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: