EXCLUSIV Sesizarea pe care Guvernul a trimis-o la CCR după ce Iohannis a refuzat revocarea şefei DNA. Ce argumente a invocat Tudorel Toader

EXCLUSIV Sesizarea pe care Guvernul a trimis-o la CCR după ce Iohannis a refuzat revocarea şefei DNA. Ce argumente a invocat Tudorel Toader

Tudorel Toader s-a ocupat de redactarea sesizării

„Adevărul“ a obţinut sesizarea trimisă de Guvern la Curtea Constituţională în care reclamă faptul că preşdintele Klaus Iohannis a generat un conflict de natură constituţională atunci când a refuzat revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, la propunerea ministrului Justiţiei. Tudorel Toader, autorul sesizării, susţine că lui îi revine rolul central în procedura de revocare a procurorilor-şefi, nu preşedintelui ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principalele argumente invocate de Guvern

  • Interpretarea gramaticală a textului legal care reglementează procedura revocării conduce la concluzia potrivit căreia Preşedintele României este obligat să revoce procurorul-şef DNA la propunerea Ministrului Justitiei. Aceasta întrucat acţiunea Preşedintelui este descrisă prin termenul «revocă» iar nu de o eventuala sintagmă de tipul «poate revoca» . Altfel spus, este reglementată o obligaţie, iar nu o posibilitate a Preşedintelui. Faţă de aceasta interpretare, refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare este lipsit de temei legal, cu consecinţa, în plan constituţional, a împiedicării Ministrul Justitiei de a-şi realiza rolul constituţional, consfinţit de art.132 alin.(1) din Constituţie. Din această perspectivă, refuzul Preşedintelui apare deopotrivă un act de încălcare a legii şi un act de încalcare a Constituţiei, generand un conflict de competenţe intre acesta şi Ministrul Justiţiei.
 
  • Cât priveşte interpretarea logică şi sistematică a Constituţiei, susţine aceeaşi concluzie a existenţei unei obligaţii a Preşedintelui de a da curs cererii de revocare, de natură să pună în valoare principiul cooperarii loiale între autorităţile publice. Interpretarea este aceea că, de principiu, într-o procedură care implică mai multe autoritati publice, numai una dintre autorităţi are rol central, decizional, în functie de sfera de competenţă vizată de respectiva procedură, celelalte autorităţi implicate find de natură a oferi regularitate procedurii, fără a o putea bloca.Recunoaşterea unei puteri de «blocare» a unei iniţiative ce ţine de sfera de competenţe a altei autorităţi ar avea semnificaţia unei substituiri de competenţă, ar deschide calea exercitarii discreţionare a unor atribuţii, aşadar a abuzului de putere. Este, de aceea, cu atât mai necesară trasarea limitelor de competenţă, circumscrise rolului constituţional al fiecărei autorităţi într-o astfel de procedură mixtă.
 
  • Prin urmare, în cadrul procedurii revocării procurorilor cu funcţii de conducere, rolul central, decizional în privinţa declanşarii, revine Ministrului Justitiei, concluzie fundamentată pe dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora activitatea procurorilor se desfăşoara sub autoritatea acestuia. Ministrul Justiţiei are obligaţia să işi întemeieze legal şi să îşi argumenteze propunerea, neputându-se reţine, cu siguranţă, nici în privinţa acestuia, o exercitare discretionară a rolului său constituţional.
 
  • Cât priveşte Preşedintele României, acesta nu poate avea decât rolul vizând regularitatea procedurii. În cauza de faţă însă, Preşedintele României a înteles să blocheze pur şi simplu procedura de revocare, comunicând că nu îi va da curs din considerente de oportunitate. Altfel spus, acesta a opus un răspuns pur politic unei solicitări pur juridice, solicitare intemeiată pe o procedură legală, declanşată şi continuată în exercitarea rolului constituţional al Ministrului Justiţiei.

Vezi întreaga sesizare pe care Guvernul a trimis-o la CCR:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările