Dragnea, despre întâlnirea cu cancelarul Austriei: Am discutat despre programul nostru de guvernare. Austria susţine intrarea României în Schengen

Dragnea, despre întâlnirea cu cancelarul Austriei: Am discutat despre programul nostru de guvernare. Austria susţine intrarea României în Schengen

FOTO David Muntean

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a întâlnit joi, 24 noiembrie, cu cancelarul Austriei, Christian Kern, care este şi preşedintele Partidului Social Democrat din Austria. Liderul PSD a dat detalii despre vizita sa în Austria în cadrul unui interviu realizat de Realitatea TV.

„Am primit invitaţia de la cancelar. Eu am transmis tuturor ambasadelor programul nostru de guvernare şi cancelarul a vrut să vorbim despre program, i s-a părut interesant, mai ales că şi dumnealui susţine dezvoltarea clasei de mijloc, o alocare din bugetele publice mai mare către investiţii care să genereze locuri de muncă bine plătite şi o creştere economică stabilă, o repartizare echitabilă a creşterii economice, să fie simţită şi în buzunarele oamenilor“, a detaliat Liviu Dragnea în cadrul emisiunii „Realitatea românească“.

Liderul PSD a declarat că i-a propus cancelarului Austriei două teme importante: „Noi vom avea preşedinţia UE în primul semestru din 2019, iar ei în ultimul semestru 2018, se fac nişte troici, adică ţara care a fost, ţara care este şi ţara care urmează, şi putem face o punte în care să lucrăm împreună. E un an pierdut, actualul guvern nu a lucrat la dosarul ăsta. Vrem să promovăm două proiecte la care eu ţin foarte mult - strategia europeană a Dunării; eu, în actualele programe europene, cât am fost în Guvern, am introdus sume clare pentru o sumă de proiecte şi domenii prioritare către regiunea Dunării din România, de asemenea, l-am rugat să se gândească dacă avem interese comune în Balcani. Am discutat despre Schengen şi am spus că nu văd de ce se mai amână intrarea în Schengen, dacă de facto asigurăm paza frontierei de est a UE pe o lungime mare şi toate obligaţiile tehnice sunt realizate de România. Sigur că Austria nu e împotrivă, ba dimpotrivă, il sustine“.

Pădurile, un subiect de discuţie sensibil

O altă temă de discuţie abordată de Liviu Dragnea şi Christian Kern au fost pădurile şi mediul. „Nu este o noutate pentru nimeni că e o discuţie despre firma Schweinhofer care lucrează aici şi am spus deschis că din punctul nostru de vedere toate firmele străine, inclusiv cele austriece, sunt bine primite, sprijinite, vom avea un program de relaxare fiscală, dar trebuie să îndeplinească două condiţii: să respecte legea românească şi să respecte regulile de protecţia mediului. Vom introduce reguli drastice privind tăierile de păduri, având obiectivul major tăieri ilegale de păduri zero, acesta este obiectivul nostru, al meu. Nu e imposibil de realizat, pentru că suntem într-o situaţie gravă din punct de vedere al mediului, care a produs tăieri de păduri fără noimă şi fără respectarea legii, a produs schimbări climatice care ne afectează pe toţi. Avem un program de reîmpădurire mare pentru care am alocat sute de milioane de euro, pe care vrem să-l întindem pe mai mulţi ani, care să depăşească şi următorul mandat. A fost de acord cu mine. Sunt suspiciuni cu activitatea acestei firme, dar noi, nefiind din Guvern, neavând acces la instituţii de control, dacă vom prelua guvernarea, vom lămuri lucrurile şi sper ca aceste suspiciuni să nu se justifice, iar dacă se justifică, trebuie intrat în legalitate“, a spus Dragnea.

De altfel, acesta este invitat luni, de premierul Suediei, la Stockholm, unde discuţiile se vor axa pe politica europeană, pe migraţie, dar şi pe modelul economico-social suedez, unde nivelul de trai e ridicat, salariile sunt foarte bune.

Redăm mai jos câteva dintre răspunsurile lui Liviu Dragnea pentru Realitatea TV:

Reporter: Toţi politicienii spun că facem, dregem, vă dau exemplu din guvernarea dumneavoastră. Toată lumea aştepta ca Ponta să facă nişte lucruri pe care nu le-a făcut şi a bătut palma cu Băsescu...
 
Liviu Dragnea: Toţi am făcut greşeli, dar aveţi dreptate. Eu tocmai am fost condamnat pentru referendum, ştiţi pentru ce? E un detaliu care îi derajează pe ceilalţi, am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat. 
 
Reporter: Toţi oamenii care vă privesc aşteaptă şi parcă văd că o să spună că nu-i momentul, că sunt tensiuni, să mai aşteptăm.
 
Liviu Dragnea: Nu există aşa ceva. România nu mai poate merge aşa, nu mai poate funcţiona aşa, a funcţionat pentru că e bogată.
 
Reporter: Aţi avut 70%. Cu 70% făceam toate reformele.
 
Liviu Dragnea: Ăla fost un proiect politic de un succes uriaş, dar după ce am câştigat acele alegeri, noi am predat imediat instrumentele puterii şi iniţiativa şi am permis, mă refer la mine, Ponta şi Crin Antonescu, să se ducă la capăt zâzania care a tot fost întinsă. 
 
Reporter: Ce vă face să credeţi că nu va fi la fel?
 
Liviu Dragnea: Nu va fi la fel, pentru că PSD s-a schimbat.
 
Reporter: Domnul Cioloş a fost primul care a zis de Schengen, are şi merite.
 
Liviu Dragnea: Eu nu am spus că nu are merite, şi Iohannis, şi Ciolos au făcut şi lucruri bune, dar nu ştiu dacă intenţionat. Dar neglijenţa sau lipsa de pricepere produce deservicii României, plus că e prea mult război politic.
 
Reporter: România trebuie pacificată?
 
Liviu Dragnea: Se poate construi doar dacă nu se mai stimulează ura, extremismul, râca şi conflictul între regiuni, categorii sociale. Avem război politic, dar nu competiţie politică. Fac apel la memorie, după ce am fost ales preşedinte PSD, am spus că nu mai vreau să promovez războiul politic. Colegii mei au înţeles toţi şi nu mai promovăm războiul politic. Am stat luni în şir cu mâinile întinse către preşedinte şi către premier şi către PNL. Au ales să îmi dea peste degete, e problema lor, nici acum nu vreau să promovez asta, le spun şi colegilor mei să vorbească despre program, nu intraţi în capcana compeţiei program versus tupeu. Este problema lor, îşi fac rău cu stilul ăsta. 
 
Reporter: Zece ani Băsescu asta a adus în ţară.
 
Liviu Dragnea: Un lucru pe care l-a făcut bine, în sensul că i-a ieşit. 
 
Reporter: Deci aveţi un proiect al unei păci naţionale?
 
Liviu Dragnea: Este obligatorie. Dacă noi putem să nu mai fim divizaţi ca naţiune, România va deveni ţara pe care ne-o dorim cu toţii, avem resurse, avem oameni bine pregătiţi, dar nu am avut de multe ori un stat cu curaj, inteligenţă, care să investească în dezvoltare, educaţie, sănătate şi să muncească pentru a reduce polarizarea socială. Ce nu înţeleg cei de la Guvern: i-am văzut cu cât drag vorbesc despre cifre şi cu câtă ură vorbesc despre oameni.
 
Reporter: Nici nu au experienţă acolo, domnul Dâncu şi domnul Cioloş fac cam tot ce trebuie făcut de un guvern.
 
Liviu Dragnea: Din păcate, Dâncu este printre puţinii care au experienţă şi o structură care îl ajută să aibă viziune.
 
Reporter: Nu ştiu de ce se vorbeşte despre teleormanizare. E aşa de rău?
 
Liviu Dragnea: Va pot spune cateva lucruri: dumneavoastra aveti acel bun-simt sa nu vorbiti de ceva ce nu cunoasteti. Am vazut si eu niste oameni, a inceput sa fie preluata si de fratele lor politic PNL, folosesc aceasta idee, am văzut la PNL Arad că Aradul aduce ţării cat patru judete, deci noi suntem PNL care facem si dregem. Despre Teleorman: era in 1996, eu am fost si prefect acolo, era intr-o situatie grava, grav e un cuvant slab, in 2000 cand am preluat CJ, era o jumatate de alimentare cu apa in Suhaia, incepusera nişte lucrări de canalizare, scolile nu erau modernizate niciuna, mai avea o caracteristica judetul meu pe care il iubesc mai mult decât orice petic de loc din această ţară, era singurul judeţ care nu avea nici macar un kilometru de drum judetean modernizat. Era o situatie ingrozitoare. Cine intra în Teleorman injura de mama focului, se rupeau masinile, nu mai veneau ambulantele, posta, se depopula judetul. Unde suntem astazi? Mai mult de 50% din localităţile rurale au apa si canalizare, la drumuri am reuşit să asfaltam in 12 ani de zile peste 900 de kilometri de drumuri, 86% din judet, in cele trei mandate am adus din toate sursele posibile 1,3 miliarde de euro. V-am dat aceste cifre ca să înţelegem de unde s-a plecat: din comunism, Teleorman era un judet in care s-au construit uzine mari, in 1996-2000 mare parte au fost lichidate, în ţară au fost 1300 de uzine lichidate. I-am vazut si eu pe acei domni şi doamne, ce să facem? Pe Marin Preda ne mai dau voie sa il pastram în literatură? Ei ştiu că Poiana lui Iocan e in Teleorman? Pot să zic şi eu ca Cocoşilă, „pe ce te bazezi, frate?” Teleorman e un judet in care toti cei care au venit acolo au plecat iubindu-l si vor sa revina, are multa energie pozitiva, din ce in ce mai frumos, este primul judeţ care a introdus un sistem de management al deseurilor, e un judet cu resurse bogate si daca vom reusi sa castigam alegerile programul de irigatii actual de 1,1 miliarde de euro va face ca pe toată suprafaţa de 1980000 de hectare agricultura să devină mult mai performanta, o crestere a producţiei cu 30%.  Este un exemplu de ce spuneati mai devreme, de presiune pentru divizarea societatii. Oamenii din Teleorman, din Cluj sunt la fel de nervosi pe Bucuresti, de ce? Este ghemul de putere de la Bucureşti mult prea mare, nu e in regula ca toti banii sa fie centralizati la Bucuresti, nu e in regula ca clujenii sa primeasca ordine de la Bucuresti, iar cand au cereri de acolo nu sunt respectate. Schimbam acest sistem. Acum la autoritatile locale se aloca cote din diverse impozite. Noi vom lasa 100% din aceste impozite la nivel local. Este anormal sa vina la Bucuresti si de acolo sa hotarasca un functionar care habar nu au să hotărască unde se dau banii. Despre ideea de descentralizare, am făcut un PNDL cu 3000 si ceva de proiecte, am lucrat un an sa punem randuiala.
 
Reporter: Ce carte citiţi, poate aţi învăţat pe de rost? Vreau să vă încurc puţin.
 
Liviu Dragnea: Sunt inginer, ca inginer asa suntem structurati, am facut scoala inainte, avem mintea structurată pentru a gasi firul logic in orice, nu putem invata papagaliceste. Am citit în ultima perioadă doua carti, dupa aceasta jignire profundă la adresa teleormanenilor, am recitit Morometii si o carte a unui bun prieten, Jurnalul Banalitatii a lui Marian Nazat si va transmit în direct multumiri pentru aprecierile pe care le-aţi făcut pentru acea carte. Am fost colegi de scoala, scrie bine, ca şi Vasile Dâncu, nu îi compar, pe amandoi ii citesc cu multa placere, pentru că scriu atat de profund. Marian Nazat are aceeasi stea galbena in piept ca mine, e din Teleorman.
 
Reporter: Vă place justiţia? Am ajuns să nu mai respectăm drepturile omului. Pe de altă parte, lupta anticorupţie ar trebui să continue.
 
Liviu Dragnea: Lupta anticoruptie nu are cum sa fie oprita. Ar trebui sa desfiintezi functia de procuror. Cine poate lupta impotriva corupţiei? Procurorii, nu judecatorii. Eu nu am fost de acord cu acea afirmatie a partneriatului dintre Curtea Suprema si procurori. Judecatorul in orice stat de drept nu e partener cu nimeni. Deci, salarii, logistica, sprijin pentru toate parchetele este un punct insemnat din programul nostru, avem de gand sa reluam programul de investitii pe care eu l-am lasat la Guvern, incepand cu cartierul de justitie din Bucureşti unde sa se stranga toate institutiile, un proiect susţinut de sistemul de justiţie, continuând cu investitii in curtile de apel, in sediile de parchete si in dotari, pentru ca nu va doresc sa stiti, dar intr-un tribunal e o inghesuiala, procurori, avocati, condamnati, politisti, spatii mici, insalubre, in toata aceasta nebunie judecătorul trebuie să sa judece corect, nu mai zic de presiuni mediatice. Daca nu investim serios pe langa alte domenii şi în infrastructura din justiţie atunci e greu sa avem tupeul sa certam ideea de justitie. Asa cum sunt ingineri, medici, profesori care gresesc, gresesc si unii judecatori, fiecare judecător e om, nu robot. 
 
Reporter: N-aţi fost în stare să modificaţi 40 de legi care funcţionează neconstituţional de atâta timp.
 
Liviu Dragnea: Este una dintre cele mai mari lipse ale Parlamentului si, dincolo de vina Parlamentului, una din cauze e şi o presiune otravita din partea unora: cine vrea sa modifice o lege din acest domeniu, se gaseste cineva sa strige „vor să omoare justiţia, vor sa sugrume lupta anticoruptie”, dar cand discutăm de o lege care are prevederi neconstitutionale, e o lovitura directa la rădăcina şi la substanţa ideii de justiţie în România. Sigur ca toate prevederile neconstituţionale vor fi in pachetul prioritar de modificari, în primele luni de funcţionare a Parlamentului, e si bine sa nu vorbim foarte mult, oricine din alta tara care aude asta nu intelege cum poate functiona asa. O să punem randuiala, nu trebuie sa se sperie nimeni, am vorbit cu multi de ideea de a pune rânduială în lucruri, trebuie sa punem randuiala in legi. 
 
Reporter: De ce nu îl puneţi pe Marian Nazat ministrul Justiţiei?
 
Liviu Dragnea: Nu vrea, pentru ca e mult prea incarcat de ce a vazut si a simtit. Avem om pentru justitie, un om respectat. Nu e secretomanie, e o abordare cinstita din partea mea.
 
Reporter: Toţi spun care le e premierul.
 
Liviu Dragnea: E problema lor. Nu sunt alegeri pentru premier. Sa revenim puţin despre carti: avem in program niste actiuni serioase referitoare la cultură. Vom relua refacerea fondului de carte, cel putin 100 de titluri pe an vor fi finantate de stat, mă refer la scriitori, printr-o jurizare corecta. De asemenea, statul român nu mai achizitioneaza operele pictorilor contemporani, aveţi un pictor aici, Ghenie. Ce o să facem? Peste 30 de ani o sa vrem sa achizitionam aceste opere ale lui din colectii private? Avem în program sume importante prevazute pentru asta si pentru patrimoniul cultural. De asemenea, am vorbit ieri cu Dancu: ideea pe care au avut-o francezii trebuie să o luăm şi noi, înfiinţarea unui institut pentru patrimoniul nematerial, de pildă ce face Grigore Leşe, mulţi alţii care culeg traditii. Exista o comisie care a facut un inventar la ce avem noi ca tradiţii, obiceiuri, poveşti, ghicitori, din pacate nu a fost folosit, e o mare parte din patrimoniul nostru cultural. De pildă, cladirea in care erau ateliere de pictura a fost evacuata, eu nu ştiu ce face Guvernul, nu se gandeste ce fac artiştii ăştia?  E o mare bogatie pe care o are tara.
 
Reporter: Aveţi un proiect pentru Transilvania?
 
Liviu Dragnea: Un proiect mare. Investitii mari: un proiect pe care il incepusem când eram în Guvern, hidrocentrala Tarnita, e vorba de 1 miliard de euro, de o putere de 4 grupuri de 250 megavati, 4000 de locuri de munca, este genul de hidrocentrala care regleaza consumul de curent. Tarnita va fi o parte din hubul energetic care poate deveni Romania. Romania poate ajunge sa devina furnizor de energie in toata zona si incet-încet sa trecem sa consumam mai multă energie in loc de gaz, gazul se arde. De ce sa il ardem doar sa ne incalzim?
 
Reporter: Eu ştiu că va fi o problemă apa în lume, zeci de cursuri de ape care sunt luate de firme străine.
 
Liviu Dragnea: Nu o sa avem probleme, noi avem un program serios. Din fericire, apele nu au putut sa fie vandute, este un program de decolmatare pentru cursurile de apa, cu efecte pozitive pentru mediu si pentru pescuit si sanatate, vor fi prevenite inundatiile. De exemplu, Tarnita va asigura apa pentru Salaj, Cluj, Bihor, are valente mult mai mari decat producerea de energie electrică. De asemenea, vorbim de autostrazi: conceptul – e important sa il intelegem. S-a facut greseala sa ne uitam la numai la granitele noastre. Avem Georgia, in spate e Drumul Matasii, cel mai important drum comercial al lumii. A fost feribot intre Batumi si Constanta care va fi refăcută, georgienii vor asta, Constanţa va avea o capacitate marita cu 50%, porturile de lângă vor fi dezvoltate, de acolo avem autostrada spre Bucuresti, din Bucureşti plecăm pe patru cai de transport. Din Bucuresti pleaca Autostrada Transilvania care va fi finalizata, Ploiesti-Brasov-Sibiu-Cluj-Bors, a doua cale Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Timisoara-Nadlac, a treia cale este Bucuresti-Craiova-Timisoara cu extensie in Balcani, un traseu negociat cu multi ani inainte pentru zona Elvetia-Italia-Spania, toate pleaca din Romania. Sigur, Craiova-Pitesti si a patra cale catre Ucraina, Bucuresti-Iasi, si acea autostrada importanta care sa treaca Carpatii, Targu Mures-Târgu Neamţ. Pana in 2020 Autostrada Transilvania finalizata, coridorul IV finalizat, Craiova-Pitesti finalizată si avansat Bucuresti-Craiova-Timisoara si inceperea autostrazii catre Moldova. De asemenea, va incepe pentru Targu Mures-Iasi. Am adus ceva in plus fata de birocratia nenorocita şi piedicile care au blocat până acum: autostrazile reprezinta obiective strategice, achizitiile din zona armatei sunt investitii strategice si vor avea o alta procedura de achizitie. Nu putem sta iar 27 de ani sa ne uitam la procese intre companii, firme si ani si ani să treacă pana cand proiectele sa nu mai fie valabile. Al doilea lucru: Fondul Suveran pe care din ce în ce mai multi care au înţeles despre ce e vorba il sustin, o sursa uriasa de bani care da posibilitatea să fie surse suplimentare pentru aceste lucrări şi proceduri mai simple. Statul va repartiza unei companii de proiect sa faca o autostrada si sunt două variante, ori o iau si o fac şi o administreaza si scot banii din ea si o pastreaza, ori pe sistem de parteneriat public-privat prin concesiune şi o administrează 30 de ani si la final o returneaza statului. Piedicile care au fost in calea realizarii acestora vor fi eliminate, nu e nimic complicat, e vorba doar de vointa pe care o avem. În plus, satul romanesc: am facut un PNDL pe care l-am lasat la guvern si sunt bucuros că Dancu l-a continuat, cu 3000 de proiecte în localitati rurale, nu e ceva spectaculos, dar in fiecare sat oamenii vad si simt, vor fi PNDL 2 si 3 pentru ca in satul românesc sa se intample un pachet minim de zece obiective edilitare, scoala, spital, ulite, trotuare, drum judetean, biserica renovată, astfel încât cine va trai in Romania la sat sa beneficieze de aceleasi conditii ca cei de la oraş, în plus să aibă linişte şi aer mai curat.
 
Reporter: Dar Moldova?
 
Liviu Dragnea: Acest program e peste tot. 
 
Reporter: Vă reamintesc că ţara e motivată de frică.
 
Liviu Dragnea: Vom rupe aceasta frica. Frica e ceva imaterial, se rupe daca cei care vor conduce România vor arata ca se poate. Vasile Dâncu a spus ceva în cartea lui despre o boala care incepe sa creasca in Romania, o boală a sufletului in care oamenii incep sa fie din ce în ce mai individualisti, in care mintea nu se mai poate fixa asupra unor cazuri concrete, ci umbla deasupra realitatii, refugiindu-se în tot felul de reţele de socializare care inseamna blazare, lehamite, inseamna câteodată ura, dezangajare civica si publica. Daca nu se incepe imediat cu alta abordare, riscam sa se intample ce scrie Vasile Dâncu. Vorbeaţi de cei care pleacă, medici, de exemplu: în programul nostru, 1200 euro pentru un medic rezident gradul 1, 3600 euro medici gradul 5, sunt la 70% din salariile din Europa. Daca nu le oferim asta, de ce ne mai suparam ca pleaca din ţară? Simte un medic rezident că 16 milioane de lei vechi e respectul pe care i-l dă societatea? La profesori avem venit cu acea lege cu 15% cresteri salariale pe care guvernul a atacat-o la Curte, păi daca noi nu sustinem educaţia şi sănătatea, cum credem noi ca putem dezvolta aceasta societate? Rămân cu zeci de miliarde pe care îi tin in sertar si văd că i-au facut pe profesori si medici pomanagii si trantori. Deci, nu sunt complicate, lucrurile nu sunt greu de realizat. Nu vorbesc de alte partide, ci de al nostru, s-au facut multe greseli de-a lungul timpul, au fost organizatii judeţene inchise care nu au permis ca tinerii să vină, care nu au înţeles sau nu au vrut să deschidă partidul către tineri. De un an de zile vin tineri catre PSD, la Cluj tinerii sunt de stanga, ca oriunde, greseala a fost de aici, în primul rând, în al doilea de la Bucureşti, nici conducerea de la Bucuresti nu a avut o abordare corecta fata de conducerile din Transilvania, inclusiv din Cluj, totuşi, aici e alt specific. Toate lucrurile astea, pas cu pas, cum zice Iohannis, se rezolva.
 
Reporter: Cine va fi prim-ministru? De ce nu îl puneţi pe Vasile Dâncu?
 
Liviu Dragnea: Nu il pun eu. Nici macar partidul. Nu fentez, cinstit, atitudinea asta in care ti-ai stabilit niste lucruri si le duci la capat e atitudinea castigatoare pentru ţară în general. De ce sa vorbesc de un nume cand eu nu stiu ce rezultat va fi la vot? Poate românii dau conducerea tarii altcuiva. Vorbim dupa alegeri. Poate chiar trecand peste aşa-zisele principii ale lui Iohannis, important e să avem legitimitatea votului. Deocamdată sunt sondaje, romanii vor hotari. Nu m-ati vazut sa ma laud cu nişte sondaje, nu ca nu mai uit pe ele, dar nu după ele imi ghidez activitatea politica.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: