Descentralizarea, ca în opera lui Caragiale: să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic

FOTO: Mediafax

Descentralizarea este unul dintre principalele obiective ale programului de guvernare, dar care încă bate pasul pe loc pentru că ministerele se sfiesc să disloce unele atribuţii de la centru către autorităţile locale.

Descentralizarea a fost anunţată ca „prioritate a noului Guvern”, fiind menţionată în nenumărate rânduri în programul de guvernare, când decidenţii s-au referit la domenii precum educaţia, cultura, componenta de tineret, administraţie şi multe altele. „Procesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare şi reformă a administraţiei publice, conform principiului subsidiarităţii, în ideea de transfer al competenţelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetăţenilor şi ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parţial şi într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creşterea capacităţii administrative la nivel local”, se arată în programul de guvernare.

Ce vor şi ce pot

Însă între ceea ce se clamează în textele scrise ale Executivului şi ceea ce putem observa, prin poziţionări asumate ale diferitor ministere, este o diferenţă mare. În ultima şedinţă de Guvern, cea de joi, Ministerul Dezvoltării a prezentat stadiul procesului de descentralizare, ministerele fiind în etapa de „analiza competenţelor administraţiei publice centrale ce pot fi transferate către administraţia locală şi capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competenţe, precum şi corelarea transferului de competenţe cu cel al resurselor bugetare”.

La începutul lunii martie, Dezvoltarea a cerut răspunsuri de la şase ministere privind procesul de descentralizare. Dintre acestea, au răspuns doar patru, iar răspunsurile nu au arătat apetenţa acestora pentru descentralizare. Ministerul Agriculturii a transmis că „nu este oportună descentralizarea competenţelor exercitate de către direcţiile agricole judeţene, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice judeţene şi serviciile regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit”.

Oportunităţi şi reevaluări

De asemenea, Ministerul Culturii a transmis, printr-o adresă, că „nu este oportună” transferarea de competenţe, aşa cum a fost gândită în Strategia Generală de Descentralizare. Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a comunicat faptul că în acest moment „nu are un punct de vedere ferm asupra continuării procesului de descentralizare”, mai ales că este încă în procesul de preluare a activităţii de tineret împreună cu personalul aferent. De exemplu, în programul de guvernare, una din componentele care sunt indicate pentru descentralizare este trecerea centrelor pentru tineret în dreptul autorităţilor locale, ca să nu mai existe o dependenţă de centru.

La rândul său, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a transmis, printr-o adresă la Ministerul Dezvoltării, că este necesară o reevaluare din punct de vedere tehnic şi juridic a oportunităţii de introducere în strategia de descentralizare a competenţelor din domeniul turismului aflate în prezent la nivel central.

În fază incipientă din 2018

Pentru a înţelege mai bine, Guvernul este încă în prima etapă a procesului de decentralizare, iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care memorandumul care a stat la baza demersului a fost adoptat în august 2018. Aşadar, aproape patru ani şi atât s-a putut.

După analiza transferului de competenţe, ar trebui să aibă loc etapa corelării transferului de competenţe cu transferul de resurse bugetare, iar apoi „depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice”. Surse guvernamentale au explicat pentru „Adevărul” că mizele sunt două: controlul resursei bugetare şi controlul resursei de personal. Mai precis, cine va avea efectiv banii cu care să finanţeze instituţiile descentralizate, precum şi principalul cuvânt în ceea ce priveşte procesul de angajare de personal. Descentralizarea ar duce, cel puţin în teorie, la o diminuare a puterii autorităţilor centrale, adică a forţelor guvernamentale care controlează toate direcţiile Executivului.

Tot în procesul de descentralizare, autorităţilor locale le-ar reveni clădirile abandonate care ţin de structura Executivului, un procent mai mare a resurselor financiare, în programul de guvernare fiind menţionat faptul că ar rămâne „redevenţele de exploatare la nivel local în proporţie de 80% (din care 40% la consiliile judeţene şi 40% la primării)”.

„Agenda de guvernare este foarte bine construită. Priorităţile s-au modificat între timp, ca urmare a evoluţiilor din plan extern. Există un impact pe care trebuie să îl conştientizăm asupra tuturor economiilor, generat de războiul declanşat de Rusia, dar priorităţile pentru noi rămân aceleaşi”, a declarat Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, la „Adevărul Live”, întrebat de ce bat pasul pe loc reformele promise de guvern, inclusiv descentralizarea. Stroe a punctat că descentralizarea este un deziderat vechi al tuturor guvernelor de până acum. „S-a realizat într-o proporţie nesatisfăcătoare, dar cu siguranţă în următorii doi ani va fi un proces care va eficientiza foarte mult administraţia şi le va da autorităţilor locale puterea cuvenită”, a explicat liberalul.