Cum şi-au descoperit brusc PD, PC şi PRM, convingerile "populare"

Cum şi-au descoperit brusc PD, PC şi PRM, convingerile

Preşedintele PPE, Wilfried Martens, la lansarea candidaţilor PDL pentru alegerile europarlamentare din 2007

Una din dilemele partidelor românesti a fost legitimarea externă. PDL a trecut, într-un an, de la Internaţionala Socialistă la curentul popular european.

Referitor la trecerea de la socialişti la populari, un membru PDL declara în 2005: "Începînd din această noapte, ne vom culca pe spate cu posibilitatea de a ne întoarce cîte puţin şi pe stînga, şi pe dreapta. Important este ca noaptea să fie fără coşmaruri".

Ciorbea, favoritul popularilor

În 1996, după câştigarea alegerilor, PNŢCD devine cea mai mare forţă politică din România şi primeşte statutul de membru-observator al PPE, reprezentând o etapă preliminară, de monitorizare, până la obţinerea statului de membru-asociat şi membru cu drepturi depline.

În acest context, în perioada 1997-1998, Wim van Velzen, pe atunci vicepreşedinte PPE, a vizitat de mai multe ori România. În ianuarie 1998, TVR a transmis în direct o conferinţă de presă susţinută de liderii PNŢCD şi Wim van Velzen, în care acesta a lăudat guvernul Victor Ciorbea şi i-a numit pe criticii acestuia "iresponsabili". Declaraţia a generat reacţia dură a PDSR, care l-a numit pe van Velzen "un fel de comisar politic, replica creştin-democrată a celebrului Visinski". Oficialul PPE a criticat direct şi Partidului Democrat, pe care l-a desemnat ca fiind principalul responsabil de criza politică din acel moment şi a spus că "partidul domnului Roman, în viitor, să pună interesul naţional pe primul loc". ("Evenimentul Zilei", 3 februarie 1998).

La o reuniune a parlamentarilor PPE la Bucuresti, în iunie 1998, acelaşi van Velzen a criticat iar PD-ul, spunând că "Petre Roman dictează lucrurile, iar ceilalţi parteneri din coaliţie sunt un fel de ostatici". Declaratia a primit replica celebră a ministrului PD la acea vreme, Traian Băsescu, care l-a catalogat pe olandez ca fiind un "ratat politic" ("Ziua", 14 iunie 1998).

Plecarea lui Victor Ciorbea din PNŢCD, în 1998, a stopat intervenţiile oficialilor PPE în favoarea ţărăniştilor, mai ales că au urmat lupte acerbe pentru şefia partidului şi PPE nu s-a implicat în niciuna dintre disputele ţărăniste. Ulterior, PNŢCD nu a mai intrat în Parlamentul României şi PPE s-a trezit că are în rândurile sale un partid neparlamentar care la alegerile europene e posibil să nu-i aducă niciun mandat.

În acelaşi timp cu PNŢCD,UDMR devine şi el membru-observator al PEE, în 1996. Dar oficialii europeni n-au avut nici un contact oficial sau vreo declaraţie privitoare la formaţiunea minorităţii maghiare.

Partidul "Popular" România Mare

La 8 decembrie 2004, PRM a adresat o cerere oficială PPE, cu scopul de fi primit în rândurile acestuia. Pentru a-şi netezi calea spre popularii europeni, partidul şi-a schimbat în martie 2005, denumirea în "Partidul Popular România Mare". Partidul România Mare era în plin proces de cosmetizare când, în urma unui scandal intern, Corneliu Vadim Tudor atribuie coordonarea "Polului Popular" unei "mafii politico-economice" şi se revine la vechea denumire a partidului. Aventura populară a PRM s-a terminat înainte să înceapă.

Cântecul de sirenă al PC

Partidul Conservator (pe atunci se numea Partidul Umanist Român) a surprins opinia publică şi partenerul de guvernare din acel moment, PSD, prin trimiterea unei scrisori de tatonare PPE în vara anului 2003.

Scrisoarea nu a fost confirmată oficial nici de PPE, nici de PUR, însa au existat declaraţii de presă pe această temă. "A venit un răspuns, dar n-aş dori să vorbesc despre acest lucru. Tot ce pot să spun e că el nu e unul negativ, ci unul de genul "va urma..."", spunea, de exemplu, Codruţ Sereş ("Evenimentul zilei", 5 august 2003).

În 2005, PUR a optat în cadrul Congresului din luna mai pentru schimbarea denumirii în Partidul Conservator şi a adoptat o rezoluţie privind afilierea "la Grupul politic al Partidului Popular European (PPE) şi Democraţii Europeni din Parlamentul European". Lucru care nu s-a materializat.

De la Internaţionala Socialistă la PPE

Membru cu drepturi depline în Internaţionala Socialistă din 1999, Partidul Democrat a indicat în mod clar noua sa orientare politică în 2005. Primul semnal a fost la Consiliul Naţional de Coordonare a PD din 8 mai, când s-a decis modificarea statutului partidului, iar Emil Boc a prezentat o moţiune declarată populară. PD putea trece astfel de la doctrina social-democrată la cea populară.

Referitor la trecerea de la socialiști la populari, deputatul Ioan Oltean a declarat: "Începînd din această noapte, ne vom culca pe spate cu posibilitatea de a ne întoarce cîte puțin şi pe stînga, şi pe dreapta. Important este ca noaptea să fie fără coșmaruri".

Sorin Frunzaverde a fost mandatat să poarte negocieri cu PPE şi PD devine membru-observator.

PD a ieşit supărat din Internaţionala Socialistă pentru că socialiştii începuseră să susţină doar PSD-ul în campanile electorale, transmiţând mesaje clare către populaţie să voteze PSD.

Şantajul UDMR şi PNŢCD

UDMR şi PNŢCD au pus beţe în roate PD-ului care dorea să fie membru-asociat al PPE.

În 1996, la 9 noiembrie, când s-a votat în PPE ca PD să devină membru asociat, PNŢCD s-a abtinut de la vot. Gheorghe Ciuhandu a spus că gestul său nu e un refuz al intrării PD-ului în PPE, ci "un semnal" vizavi de "aroganţa" PD-ului în colaborarea în alegeri cu PNŢCD. Ţărăniştii au cerut imperativ o legătură mai strânsă între PNŢCD şi PD.

Iar UDMR, deşi a votat în favoarea democraţilor, a spus că la următorul vot va lua în considerare faptul că PD se opune vehement adoptării statutului minorităţilor. Liderul UDMR, Marko Bela, spunea la 12 ianuarie 2006 că va sprijini în continuare aderarea PD la PPE, dar i-a avertizat pe democraţi "să fie atenţi la retorica ultranaţionalistă". "Dacă dezbaterea pe legea statutului minorităţilor naţionale se va prelungi, UDMR va recomanda respingerea cererii de adeziune", a arătat Marko Bela.

Odată obţinutăpoziţia de membru-asociat al PPE, respectivul partid va deveni automat membru cu drepturi depline, adică cu drept de vot, după ce ţara de origine aderă la UE.

PPE: Colaboraţi!

În apropierea alegerile europene din 2007, liderii PPE au trimis două mesaje către cei trei reprezentanţi ai săi din România: solidaritate şi colaborare. La 30 septembrie 2006, invitat la Comitetul Director al PD, secretarul general al PPE Antonio Lopez-Isturiz declara că "ar fi ideal să existe o colaborare, pe plan intern, între PD, PNŢCD şi UDMR".

Dar lucrurile au stat altfel. "O colaborare cu PNŢCD poate avea loc dacă intră în Parlamentul European şi în cel al României. Dar au ratat şi în 2000 şi în 2004", spunea Sorin Frunzaverde. "Voturile se obtin facand ceva concret. Romanii nu pot trai din istorie. Istoria le da doi la sută", spunea şi fostul ministru al integrării, Anca Boagiu. PNŢCD a răspuns dur, spunând că atunci "când noi eram membri PPE, PD era in Internationala Socialista", că democraţii „doresc dispariţia, doresc absorbţia noastră" şi în plus "provin din fostul FSN".

Cât despre UDMR, PD spunea că "nu agreeaza excesele" Uniunii în privinta minorităţilor.

Situaţia actuală

UDMR, PDL şi PNŢCD sunt membri cu drepturi depline în PPE de la 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană. UDMR are trei membri în Parlamentul European şi tot atâţia în structura de conducere internă a PPE. PNTCD nu are reprezentanţi în PE dar are doi membri în partidul popular, iar PD-L are 11 europarlamentari şi opt reprezentaţi în PPE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: