Cum a ajuns USR să se dezbine la nici jumătate de an de la alegerea lui Cioloş. Cine deţine puterea în partid

Dacian Cioloş şi Dan Barna FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

La nici jumătate de an de când Dacian Cioloş a fost ales preşedintele USR, iar cele două formaţiuni USR şi PLUS au finalizat fuziunea şi au devenit un singur partid, tensiunile între tabere au escaladat.

În urma şedinţei de joi a conducerii USR, programul de reformă prezentat de Dacian Cioloş, care cuprindea numeroase modificări, a aprins un conflict în interiorul formaţiunii politice. 

Cioloş propune modificarea statutului USR. Barna: „Tu nu ai loc de partid”

Dacian Cioloş ar fi anunţat conducerea USR reunită în Biroul Naţional că va demisiona din funcţia de preşedinte al partidului dacă programul său ce conţine mai multe schimbări radicale şi reforme interne va fi respins. Liderul USR a cerut un vot pentru propunerile sale până luni. Ulterior el a explicat, într-un mesaj pe Facebook, că a înaintat colegilor săi o propunere de modificare a statutului formaţiunii, aşa cum a anunţat încă din timpul campaniei. 

Fostul preşedinte al USR, Dan Barna, l-a acuzat pe actulul lider că vrea ca partidul să fie „condus din afară”. „Dacian, oamenii ne-au ales să colaborăm. Nu merge aşa, când nu îţi convine reinventezi partidul. În afara statutului, în afara democraţiei. Inventezi în programul tău, pe care ni l-ai pus în faţă cu un ultimatum, non-probleme. Ne spui sec şi arogant: votaţi sau plec. (...) Nu ai loc de majoritate. De fapt, tu nu ai loc de partid. Şi vrei să înlocuieşti USR cu comitete alese de tine.(...)Comitete şi comisii care organizează partidul, care fac numiri. Cine anume? Nu ştim. Practic ne propui golirea de sens a USR şi înlocuirea cu comitete şi comiţii”, a scris Dan Barna într-un mesaj intern publicat de G4Media.

„Ne-a anunţat că va supune acel program pe care l-a prezentat şi ne-a comunicat că luni va solicita votul Biroului Naţional asupra lui”, a mai declarat, joi seară, la Digi 24, Dan Barna.  

Partidul, controlat de fostul USR

În urma votului dat în data de 2 octombrie, în cadrul Congresului USR PLUS, Biroul Naţional al formaţiunii numite ulterior USR cuprinde 24 de membri, dintre care 14 mandate câştigate de echipa susţinătoare a lui Dan Barna, „USR PLUS la guvernare 2024” a obţinut atunci 13.643 de voturi (57,32%), în timp ce, deşi a obţinut preşedinţia, votul fiind dat separat, echipa lui Dacian Cioloş,  „Uniţi, Reuşim!” a obţinut 8.001 voturi (33,61%), câştigând astfel 8 mandate în forul naţional de conducere al formaţiunii politice. Alte două mandate au fost obţinute de echipa „#Împreună USR-PLUS. Curaj pentru România”, cu 2.110 voturi (8,86%). 

Una din primele modificări făcute de noii membrii ai Biroului Naţional la acel moment a fost modificarea numelui formaţiunii, din USR-PLUS în USR. Revenirea în acte la sigla şi la numele fostului USR a dus la tensiuni în partidul format din fuziunea fostului USR, condus de Dan Barna, cu fostul partid PLUS, condus de Dacian Cioloş.

Fuziunea USR cu PLUS, complicată

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că scandalul izbucnit în interiorul USR „nu e o noutate”. Contactat de „Adevărul”, expertul a dat exemplul fuziunii dintre PNL şi PDL , explicând că „aşa cum am văzut şi în cazul PNL, fuziunea dintre PNL şi PDL nu a dus nici pe departe la omogenizare şi în cazul USR e cu atât mai complicat, cu cât punţile celor două partide sunt apropiate. Potrivit politologului, „cariera internaţională, europeană a lui Dacian Cioloş este esenţială, ori în jurul acestei cariere internaţionale se duce în momentul de faţă bătălia. Cioloş încearcă să-şi impună punctul de vedere, nu a câştigat la Congres”, spune Pîrvulescu, potrivit căruia actualul lider al USR nu jucat bine „cartea despărţirii de PNL” şi „i se reproşează eroarea aproprierii de AUR”, eroare la care „şi-a dat concursul” şi Barna şi partea USR-istă a formaţiunii, „dar nu cu acelaşi entuziasm”, mai afirmă politologul. 

Potrivit analistului politic, toate acestea „au dus la creşterea tensiunilor şi, în final, la această inevitabilă bătălie” care se dă în momentul de faţă privind statutul USR şi în care „se încearcă slăbirea poziţiei lui Barna, pentru că la Congres Barna a pierdut preşedinţia partidului, dar a păstrat controlul asupra formaţiunii", explică Pîrvulescu. 

„În acest acest moment, Cioloş consideră că situaţia este suficient de dramatică, având în vedere sondajele pentru a forţa o astfel de hârtie”, mai afirmă politologul, argumentând însă că „el însuşi se va lovi, evident, de rezistenţa USR-iştilor”, despre care spune că, de asemenea, nu sunt foarte uniţi, fiind împărţiţi în două sau chiar trei tabere. 

„Aceşte trei grupări sunt în momentul de faţă şi ele în concurenţă, ceea ce slăbeşte poziţia lui Barna, înţelege foarte bine Cioloş acest lucru şi încearcă să profite de moment”, mai explică Cristian Pîrvulescu. 

Potrivit politologului, este „evident„ că „Barna are mai multă putere”, explicând faptul că în caz contrar „nu ar fi nevoie de această lovitură de partid propusă de Dacian Cioloş”. „Deci este o încercare de a-şi schimba raportările de forţe din interiorul partidului. După reforma propusă de Cioloş, evident că întreaga putere i-ar reveni lui Cioloş, iar Barna, chiar s-a sugerat în confruntarea de astăzi, ar trebui să facă cei doi-trei paşi înapoi”. 

„Cert este că această bătălie ca şi cea din interiorul PNL de anul trecut, nu face decât să slăbească partidul şi nu ştiu dacă doar pe termen scurt sau mediu, mi-e teamă că riscă transforme USR într-un partid irelevant”, a mai explicat politologul Cristian Pîrvulescu.