Crin Antonescu, la Adevărul Live: Dacă Iohannis are în mod clar mai mult ca mine, mergem pe el la prezidenţiale

Crin Antonescu: Ce surprize pregăteşte PNL în bătălia pentru Cotroceni 

Preşedintele PNL Crin Antonescu a fost invitat, miercuri, la Adevărul Live, unde a vorbit despre viitorul PNL în contextul celor două rânduri de alegeri din acest an, dar şi despre relaţia cu fostul său partener de alianţă, Victor Ponta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a cerut marţi guvernului să adopte până la 1 mai reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit, avertizând că, în caz contrar, liberalii vor depune o moţiune de cenzură.

Iată declaraţiile lui Crin Antonescu:

Despre decizia de a demisiona din Senat În fond, nu a fost aşa, nu a fost un act spontan, nu a fost o decizie determinată în conţinutul ei. În formă, însă, da. Nu am intrat acolo în şedinţă cu decizia de a-mi da demisia. Pe fond, decizia era luată din mai multe motive, dar în formă, în momentul în care în această poveste contrafăcută domnul Ponta, cum s-a exprimat un coleg, încearcă să vândă un USL chinezesc, contrafăcut. 

În momentul în care, în chip simbolic, de la tribuna Parlamentului, a spus că USL există şi a încercat să dovedească existenţa USL prin prezenţa mea în calitate de preşedinte al Senatului, am considerat că e o bună oportunitate de a opera atunci, de a pune în practică o decizie pe care o luasem.

Despre USL: Ceea ce vi se oferă spre consum de către Ponta nu e USL, e marfă contrafăcută şi cred că e chiar dăunătoare. Ceea ce se vorbeşte, cu o preţiozitate demnă de o cauză mai bună, despre împărţirea puterii, astea sunt nişte principii şi practici democratice dintre cele mai sănătoase, dar nu au nimic în comun cu situaţia noastră. Aici e caraghios, din nou, marfă contrafăcută, dar grosolan. 

Noi avem nevoie de un dialog între Putere şi Opoziţie, de formule de lucru în comun, instituţional, cum se spune cu voluptate de protagoniştii unui celebru scandal, dar a încerca să prezinţi acest simulacru cum că l-ai luat pe Tăriceanu din calitatea de persoană fizică şi împarţi puterea cu dânsul asta e caraghios şi nu cred că se poate face. Nici nu ar fi foarte democratic.

Să presupunem că avem majoritate parlamentară, un Guvern expresie a acestei majorităţi. La mijlocul intervalului avem alegeri şi apare un preşedinte care vine din dreapta. Ce facem, anulăm toată situaţia din Parlament? Nu avem de-a face cu nicio împărţire a puterii, simulacrul cu Tăriceanu e ca şi cum aş spune eu că dacă ies preşedinte îl caut pe Valer Marian să îl fac prim-ministru. E caraghios.

Nu vreau să fac foarte mult comentariul faptelor domnului premier. Vrea să nu-i încurce pe unii dintre cetăţeni. Cred că face acest lucru aşa cum, chipurile, a venit ieri să asume un supliment de program, pentru că nu are curajul şi onestitatea de a spune lucrurile cum sunt. Adică: am un guvern PSD-UDMR, asum guvernarea, am de gând sau nu să candidez la Preşedinţie. De fiecare dată încearcă să îmbrace aceste lucruri în ceva care să oculteze istoria. 

Despre Călin Popescu Tăriceanu: Istoria USL, USL în comă clinică, dar conectat la aparate, cu Tăriceanu care reprezintă centru-dreapta... Independentul Tăriceanu e centru-dreapta în România? Ponta nu are nicio obligaţie, dacă iese preşedinte, să fie prim-ministru de centru-dreapta.

Despre posibila scindare a PNL:  Nu mă faceţi să fiu răutăcios. Mişcarea Populară e ceva unic,  nu se poate face în alte părţi. Sigur, noi am trecut nişte probe foarte dificile şi nu cred că s-au terminat. După ce am luat o decizie, seara în care unul din foştii preşedinţi ai partidului apare în deplinătatea facultăţilor mintate şi anunţă formarea unui nou partid, cu liberali adevăraţi, care, ce să vezi!, erau cu PSD, după care îl vezi şi pe prim-ministrul în exerciţiu venind şi cauţionând chestiunea asta şi spunând: da, bag şi în Guvern partidul ăsta!, având în vedere magnetismul puterii, noaptea aceea nu a fost uşoară.

Se putea întâmpla orice, doi oameni au şi plecat, numai că oameni serioşi fiind, au plecat la PSD. Acel moment a fost dificil. Tăriceanu nu a luat nimic. Totuşi, domnul Ponta nu a putut oferi ministere, nu a avut cui. Declarase public: adu ceva oameni! Nu s-a dus cu nimic, nu l-a băgat în Guvern, l-a pus la Senat. Şi la Senat, nu numai că nu s-a dus nimeni, dar noi am făcut un exerciţiu necesar, am avut vot secret. 

În următoarele săptămâni sunt convins că asupra noastră va fi un atac. Nu mă tem, cunosc aceste lucruri. Dar cred că momentul cel mai dificil a fost parcurs şi cred că PNL a dovedit ceea ce puţine alte partide au dovedit - că un partid chiar poate să iasă de la guvernare, când consideră inacceptabil să continue şi să reziste unor astfel de oferte.

Despre relaţia cu Liviu DragneaApropo de chestiunea asta, cu Liviu Dragnea, ca şi cu Victor Ponta, am fost într-o relaţie mai apropiată, pentru că în calitatea noastră de preşedinţi, respectiv secretari generali iniţial, am făcut USL, am stat mai mult unii cu alţii decât cu unii din colegii de partid.

Am trecut împreună două campanii, am fost printre şi în faţa a sute de mii de oameni însumaţi în cele două rânduri de alegeri plus referendum, ceea ce sigur că a fost un tip de relaţie specială. În plus, eu cu Dragnea suntem şi colegi de colegiu. 

Am făcut această campanie zi de zi, în toate satele din colegiu. Fără vreun atac la Dragnea, există unii care susţin teoria că eu am fost la Teleorman să mă scoată Dragnea parlamentar. E o trăsnaie care se bazează pe o imagine care s-a lipit. Când spui Teleorman, spui Dragnea. Nu mai spunem baron, că e o formulă aristocratică şi e apanajul dreptei. 

Dragnea a fost un lider important, baronul baronilor, o figură de top în PSD. Sigur că este un om care are o puternică susţinere în Teleorman, eu însă nu m-am dus pe susţinerea lui.

Acolo există şi un colegiu dominat de liberali, pe care Marian Almăjanu, pe acel colegiu, în 2008, omul a avut atunci 63%, deci avem - poate nu la fel de puternic, dar avem o zonă liberală. Nu m-am dus să parazitez voturile lui Dragnea.Chiar l-am sunat azi, pentru că mai glumim, şi i-am zis: cum ar fi dacă ai pleca din PSD sau te-ar da afară şi apoi ţipăm că noi, cu tine, am păstrat USL? Dragnea are simţul umorului. 

Despre campania electorală:

Băsescu - anti-Băsescu nu are de ce să fie campania, există o raţiune minimală încât să ne dăm seama că nu avem cum să mai fim pro şi anti-Băsescu. Adică să fie campania, noi evident că suntem. Băsescu nu va fi, chiar dacă va susţine un candidat, chiar dacă se va vedea că micuţa sa formaţiune a devenit mai mare, a omorât PDL, astea sunt poveşti din tragedia greacă adaptată la Băsescu.

Cred că e posibil să avem confruntarea PSD-antiPSD. Cred că ar fi mai clar că avem confruntarea: încotro mergem după Băsescu? Mergem spre 2015-2020 sau 2000-2004? Ambele vor fi fără Băsescu. De asta am ajuns să fiu bănuit de un filobăsism discret, pentru că nu e suficient. Eu, ca şi în marea temă a justiţiei, dacă eu exprim anumite îndoieli, suspiciuni faţă de cum merg organismele din acest spaţiu, nu o fac să mă întorc în 2004, pentru că nu avem o justiţie eficientă. Încerc să aşezăm lucrurile spre viitor. 

Poate că e un alt mod de a spune, mai clar, mai simplu, mai tradiţional, PSD-anti-PSD, dar nu sunt convins că doar PSD vrea o reîntoarcere la scheme din 2004. Aş putea să mă gândesc că şi UDMR pare a privi mai mult spre 2000-2004. 

Despre polarizarea UE-Rusia:

Sper că nu e vreo dilemă pentru cineva din scena politică românească Est-Vest. În societatea românească, slavă Domnului, nu e o dilemă în această privinţă. Noi putem fi băsişti, dar cred că într-o proporţie zdrobitoare, nu se pune această problemă. Toţi vrem spre Vest. Poate nu ar fi rău ca Europa să regăsească solidaritatea. Nu avem nevoie de un război în Ucraina pentru asta, dar cred că Europa şi un interes, o prezenţă americană în Europa e bine să existe serios, pentru că altfel riscurile sunt de partea Europei.

Despre suspendarea preşedintelui Băsescu şi relaţia cu SUA:

Din punctul meu de vedere,  nu există - sigur, atunci a fost o criză - ca intenţie, atitudini, poziţionare, nu a fost vreo sinuozitate. PNL a fost, împreună cu ţărăniştii, au fost singurele partide proamericane. Noi vorbeam de NATO când eram sub efectul Tratatului de la Varşovia.

Nu am avut, după aceea, niciun fel de variaţiune sau oscilaţie, am făcut parte, ca partid, întâmplător şi ca persoană, din guvernele perioadei Constantinescu. Vara lui 2012 nu a pus nicio problemă, decât în anumite consideraţii pe care le-am făcut, legate de modul eronat în care fostul ambasador a interpretat situaţia din România şi a intervenit în viaţa politică din România. Nu am avut vreo îndoială, întrerupere sau răcire a relaţiilor cu americanii. Acum, cred că relaţiile sunt pe deplin normale, pentru că atât la nivelul comunicării, ele funcţionează. 

Eu am încercat, pe cât am putut, şi atunci şi puţin după să discut cu fostul ambasador, pentru că era interlocutorul oficial asupra acelor poziţii. Nu cred că ne-am convins unul pe altul. Am discutat mult, inclusiv în perioada interimatului. La momentul respectiv, dincolo de faptul că s-a presat pentru o soluţie politică dureroasă, cred că totuşi nimeni nu s-a alarmat în legătură cu relaţiile de fond. Nu cred că cineva avea motive să creadă că eu sau PNL suntem antiamericani. 

Despre relaţia cu Victor Ponta:

Dânsul a stat alături de mine, dar am fost împreună. De când cu Tăriceanu, trebuie să fiu atent la aceste nuanţe. Se produce şi se încearcă vinderea multor mărfuri contrafăcute. Tăriceanu vine şi spune: că mie nu mi s-a făcut rău, că nu aveam nicio jenă când m-a pus PSD la Senat. Nu m-a pus PSD, eram în fruntea unui partid, într-o alianţă în care am împărţit anumite funcţii. 

Despre relaţia cu Voiculescu: Eu nu am fost nici prieten cu Voiculescu, nu sunt nici inamic. În general, nu am acordat importanţă rolului domnului Voiculescu în viaţa politică. Nu ne scapă niciunuia că Antena 3 şi trustul Intact au fost şi rămân arme în luptă. De ce domnul Ponta a schimbat şi în acest caz, nu pot să înţeleg. Îmi aduc aminte cum a debutat - nici nu se făcuse USL - când a preluat PSD avea ceva de împărţit cu Vîntu şi cu Voiculescu. La începutul alianţei, era o răceală între versatul Voiculescu şi tânărul Ponta. 

Se poate trăi şi fără televiziuni. Sunt atâţia oameni care nu au televiziunea lor. Nu-mi doresc aşa ceva, pentru că dacă o televiziune e foarte partizană, dedicată unui partid, lucrul acesta, mai devreme sau mai târziu, se vede. E o scădere de credibilitate. Eu, ce îmi doresc şi nu am totdeauna, şi asta costă, este un acces corect cu ceea ce încerci să transmiţi celor pentru care faci politică. Se poate trăi - sunt viu, nu m-am sinucis, cum zice Ponta. 

Nici să fiu criticat nu-mi doresc. Băsescu a fost criticat, deseori, de parcă îi tocmise el să îi critice aşa. Pe de altă parte, nu a fost niciodată lipsit de prieteni în presă, gândiţi-vă la presa scrisă sau online. Nici să nu-l victimizăm.

Despre absenteismul la alegeri: Se întâmplă dintr-o adaptare, e adevărat, pe termen scurt, dar politicienii nu se pot resemna să aibă soarta unor genii ale literaturii, ei vor acum, în mai, când au alegeri. Pe măsură ce a crescut gradul de absenteism, partidele au început să se adapteze pentru ceea ce se cheamă: ce-i în mână, nu-i minciună. Probabil că vom atinge un vârf în mai. 

Vom avea nişte rezultate. Noi ştim toţi că acestea nu sunt exact măsura susţinerii politice de care se bucură partidele respective. Cred că PSD va avea un scor mai mare decât e scorul lui politic, că PDL, să zicem va avea un scor mai mic, sper ca PNL să fie printre cei care profită, dar după aceea ştim că forţa psihologică a acestor cifre va genera, exact ca serii de sondaje, va modifica la rândul ei intenţia de vot pentru toamnă. E ca un supersondaj, oamenii vor avea în minte aceste cifre, indiferent câţi vin la vot.

Eu am analizat ulterior, în 2009, de pildă, dar în condiţia de outsider, la prezidenţiale, am reuşit atunci ca pe turul I, din cele aproape două milioane de voturi, o parte semnificativă să fie oameni care în general nu prea veneau la vot. A fost un succes al campaniei, un răspuns. Asta s-a întâmplat din condiţia de outsider, a fost un efect al unor oameni care au spus: poate că ăsta nu are şanse, dar mă duc să dau un vot, acel vot cuprinzând şi doza aia de antisistem. 

Ţinta PNL la europarlamentare: Îmi propun 25% la europarlamentare. Noi vorbim de o ţintă. Ştim că dacă luăm 23% e ca şi atinsă ţinta. Nu sunt mulţumit nici cu 20%, sub 20% ar fi foarte rău. Nici nu vreau să analizez aşa ceva. Sub 20% ar fi foarte rău, ar genera schimbări serioase. Aşa ar trebui să fie. Nu îmi voi da demisia înainte de a-i schimba şi pe alţii. Apoi, şi eu.

Despre alegerile prezidenţiale: Evident, dacă s-ar lua o decizie referitoare la candidatura lui Iohannis, aş respecta-o. Nici eu, nici Klaus Iohannis, nu confundăm ceea ce de un an de zile s-a practicat, şi anume scorul de încredere al cuiva cu intenţia de vot la prezidenţiale. Are una dintre cele mai mari cote de încredere, a sporit uşor, nu  a fost afectată de conflictul prezenţei sale în Guvern, dar nu ştim care ar fi intenţia de vot pentru un Klaus Iohannis candidat la Preşedinţie. Nu are chestiunea asta în agendă.

Nu e un om care să stea să aştepte: domnule, mă cheamă cineva să fiu candidat, să mă pună preşedintele Senatului? Nu e exclus, dar nu avem în plan aşa ceva. Orice s-ar întâmpla, e important cum merge partidul. Dă un examen inedit. A fost mereu un partid important, mare, mai ales prin blazon, dar bătălia în teren, de a intra în prima linie, de a se bate la titlu, n-a dat-o. PNL a câştigat alegeri în coaliţii, în CDR, în Alianţa DA, în USL.

Despre Klaus Iohannis:  E un semn de întărire, dar niciodată singur nu a făcut challenge pentru primul loc. E un efort psihologic, dincolo de atacurile inamicilor noştri, e o bătălie şi în interiorul nostru. Mulţi nu cred că poţi să faci asta. Ce, unde candidează fiecare rămâne de văzut.  Şi eu, şi Iohannis - nu ştiu dacă Iohannis plânge de felul lui - şi cu scamatorii din alea, să plângem unul cu altul, nu o să ne vedeţi. 

Dacă ajungem în situaţia în care suntem pe pregătirea prezidenţialelor şi vedem că în intenţie de vot Iohannis are în mod clar mai mult ca mine, orice partid se gândeşte şi eu, primul, mă gândesc: să mergem pe cel care are mai multe şanse. Nu e deloc scopul vieţii mele Preşedinţia cu orice preţ. Dacă era aşa, altfel ar fi decurs relaţiile cu PSD. Acum s-a terminat USL, dar de anul trecut am spus clar PSD că dacă dânşii înţeleg prin preşedinte unul cumine, nu au găsit omul. 

Despre prezidenţiale: Văd în Tăriceanu un elogiu pe care Ponta îl face cuminţeniei preşedintelui, îl descrie ca pe o bomboană de preşedinte care nu deranjează pe nimeni. Nu cred că PSD se va împiedica în vreo chestiune legată de tradiţie. 

Ce pare să vrea sincer Ponta nu se poate. El ar vrea aşa: premierul să aibă toată puterea, Parlamentul să fie aşa, un domn Zgonea multiform, cu multe capete şi preşedintele să nu deranjeze lucrarea asta frumoasă între Ponta şi ţară. Unde să-l găseşti? Orice pesedist ai lua, ai surprize, chiar dacă îl cheamă Oprescu. Cu domnul Geoană, nu m-am gândit la asta. Domnul Ponta să se facă preşedinte, dar dacă s-ar putea, premierul să nu conducă PSD, ci tot.

Diferenţa e următoarea: Băsescu, cât a apucat, a reuşit să facă aceste lucruri, dar omul şi-a făcut damblaua. Ponta doar îşi doreşte.

De ce vă atrag atenţia, parcă aş fi de la Protecţia Consumatorului, asupra  mărfii contrafăcute? În vreme ce Ponta descrie pericolul ca Antonescu să nu iasă preşedinte, că e al doilea Băsescu, de fapt Ponta e pericolul ca anumite tendinţe din vremea regimului Băsescu să nu înflorească.

Despre opţiunea la prezidenţiale:

Ia să dau un titlu pentru colegi ai dumneavoastră. Doamna Udrea e o femeie cu judecată. Faptul că nu răspund la aceeaşi întrebare arată că sunt om cu judecată. Fabulos ar fi să am de ales între Ponta şi Boc. Foarte greu. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar în unele privinţe, Ponta îmi pare din ce în ce mai mult un Boc foarte înalt. 

PSD are foarte multe defecte şi, fără îndoială, perioada următoare voi avea prilejul să mă dedic descrierii acestor defecte. Lăcomia distruge, e un partid care a distrus mult şi se va distruge pe sine din lăcomie.

Jocul cu preşedinţia, mai greu, dar până la urmă, dacă se va reuşi asta, înseamnă că noi, liberalii, reuşim ce n-a reuşit nici Putin în Rusia - o finală între un fost liberal şi un liberal. Ar fi comic, ar fi ca la un duel în care unul vine pe cal, ce cal are şi el, iar în partea cealaltă ai ceva împăiat. Nu se va ajunge la aşa ceva. Electoratul  nostru este, totuşi, bun. Nu permite excese ecologiste, dilema Est-Vest. Am avut candidaţi mai buni, mai răi, dar au fost adevăraţi. 

Despre incidentele de la Târgu Mureş: Ştiţi, eu nu am voie să fiu de acord cu Băsescu la nimic. Nici dacă spun că e primăvară. El cere un lucru corect, numai că e de zece ani preşedinte în ţara asta, e într-o familie politică în care Tokes a fost promovat pe porţia domnului Orban, în care s-au acceptat tot felul de lucruri. Se scandalizează cam târziu şi cam puţin. Salut poziţia, cel puţin cea declarată, a lui Hunor, care a spus clar că nu are nimic comun cu ce s-a întâmpat la Tg. Mureş şi cu transformarea teritoriului României într-un poligon pentru jocurile din Ungaria.Cred că Guvernul ar trebui, tocmai pentru că îi conţine şi pe cei din UDMR, să se poziţioneze mai ferm. 

Interdicţia rareori este suficientă, dar în multe cazuri e necesară. Nu ar rezolva problema, dar până la urmă, aşa cum Orban interzice multe lucruri în Ungaria, această propunere a lui Băsescu nu e de respins. Dar nu rezolvă problema.

Despre situaţia din Ucraina: Greu de spus dacă noua conducere e legitimă, dacă te gândeşti ce s-a întâmplat în România în 2012 şi a fost etichetat drept lovitură de stat. Pe de o parte, sunt principal alături de cei care, mai mult sau mai puţin legitim, sunt acum la putere. Aspiraţia lor generală pare a fi cea proeuropeană, reclamă o prezenţă americană mai puternică. 

Pe de altă parte, nu toate mişcările par a fi foarte inspirate. A lua, în primele 24-48 de ore măsura abrogării legii minorităţilor, vorbim de ruşi, nu era cea mai inspirată, inteligentă şi paşnică. Era un prilej ca reacţia rusofonilor să existe.  Legitim e ceea ce e recunoscut de marile puteri ca legitim. Mai cred ceva: dacă în Ucraina s-a ajuns unde s-a ajuns, e o contribuţie a UE care nu a avut o reacţie foarte clară înainte de Vilnius.Asta, ca să învăţăm pentru viitor.

Despre o politică deschisă: Sunt pentru pieţe deschise, varietate. Dincolo de a fi producător, sunt şi consumator de politic. Sunt consumator de media.

PNL a făcut tot felul de experimente, deschideri. Au fost oameni care exprimau păreri, căutaţi şi găsiţi de PNL şi aduşi în Parlament, în Guvern. Nu regret acest experiment, dar e mult  mai puţin decât am încercat. Cei veniţi într-un partid, deşi li se face loc, nu au schimbat ceva în sensul de afară, nu au adus ceva din locul în care veneau, ci au fost înghiţiţi de partid. 


Crin Antonescu, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările