Dacian Cioloş, premierul ales de Klaus Iohannis. Cioloş: Voi deschide Guvernul spre societate; Dragnea: Nu ştiu cum vom vota. Avem doar un nume şi un chip

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă premierul desemnat

Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloş, fost comisar european, în funcţia de prim-ministru, ignorând, astfel, recomandarea făcută de PSD, principalul partid din Parlament. Propunerea lui Iohannis are toate şansele să treacă de votul Parlamentului, cu ajutorul unei noi majorităţi formată din PNL, UNPR şi UDMR.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacian Cioloş, fost comisar european, este propunerea de premier pe care a făcut-o ieri preşedintele Klaus Iohannis, după două runde de consultări avute cu liderii partidelor parlamentare. „După părerea mea, pentru a rezolva problema guvernării şi pentru a avea garanţia că vom avea o schimbare netă a clasei politice este nevoie de un premier independent, tehnocrat, cum spunem de multe ori. O persoană curată, care să nu fi fost implicată în scadaluri, o persoană integră, o persoană care a dovedit că ştie să gestioneze sisteme şi situaţii complicate. Aşadar, îl desemnez pentru funcţia de premier pe domnul Dacian Cioloş”, a anunţat Klaus Iohannis, după care a făcut un pas în dreapta pentru a-i face loc la pupitru premierului nominalizat, care aştepta după uşă anunţul preşedintelui. “În următoarele zile îmi voi concentra eforuturile pentru a face o echipă cu care să mă duc în faţa Parlamentului. Voi lucra îndeaproape cu Parlamentul pentru a progresa împreună”, au fost primele cuvinte ale lui Cioloş din poziţia de prim-ministru desemnat. „Am intenţia, însă, să deschid Guvernul şi administraţia guvernamentală spre societate, să ascultăm şi să pregătim decizii împreună şi, totodată, în măsura în care Parlamentul va decide să dea mandat acestui Guvern, voi lucra îndeaproape cu Parlamentul, cu grupurile politice din Parlament, chiar dacă vorbim de un Guvern de tehnocraţi, pentru a progresa împreună pe proiectele pe care o să le propunem“, a adăugat Cioloş.

Iohannis a făcut abstracţie de propunerea PSD, cea în persoana lui Liviu Voinea, viceguvernator BNR, şi şi-a asumat un alt nume, arătând, totodată, că doreşte un Guvern format numai din tehnocraţi, după modelul lui Cioloş. “Este nevoie să fie promovaţi miniştri performanţi, asupra cărora nu planează niciun dubiu”, a fost recomandarea lui Iohannis pentru premierul desemnat. Este atributul constituţional al preşedintelui de a nominaliza premierul după consultările cu partidele parlamentare, însă Cioloş, pentru a ajunge în poziţia de prim-ministru, trebuie să obţină sprijinul unei majorităţi parlamentare pentru a trece de votul Parlamentului.

Majoritate nouă: PNL, UNPR, ALDE

Propunerea lui Iohannis de premier se bucură de susţinerea publică a PNL, UNPR, UDMR şi cea a minorităţilor, care împreună reuşesc să formeze o altă majoritate parlamentară decât cea din prezent. În aceste condiţii, nici nu mai contează dacă PSD va susţine sau nu soluţia lui Iohannis în Parlament pentru că voturile lor şi cele ale parlamentarilor ALDE nu sunt suficiente pentru a bloca trimiterea lui Cioloş în fotoliul de prim-ministru. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că încă nu ştie cum cum vor vota parlamentarii PSD în Parlament, dar a arătat că deocamdată Cioloş se bucură de încrederea unei majorităţi parlamentare formate din PNL, UNPR şi UDMR.

“Am constatat că propunerea noastră n-a fost acceptată. Am înţeles că domnul Cioloş doreşte un Guvern din oameni neafiliaţi politic, în zilele următoare vedem cu ce echipă vine în parlament, apoi, când vom afla, vom avea o poziţie politică. Nu ştiu, nu pot şi nu este firesc să spun acum dacă votăm pentru sau împotrivă. Deocamdată nu avem decât nume şi un chip”, a reacţionat Dragnea.

Refuzul social-democraţilor de a-l susţine pe Cioloş ar însemna intrarea în Opoziţie a PSD până la alegerile parlamentare de anul viitor. Partidul care poate întoarce votul în defavoarea lui Cioloş este UNPR, care adună în prezent 62 de parlamentari, fiind al treilea partid ca mărime din Parlament după PSD şi PNL.

PSD a rămas pe dinafară

Propunerea PSD de premier în persoana lui Liviu Voinea, viceguvernator BNR, nu a întrunit nici măcar sprijinul partidelor din actuala coaliţie de guvernare. UNPR, partid care l-a susţinut în funcţia de premier pe Victor Ponta timp de zece luni după pierderea alegerilor prezidenţiale, a întors spatele noului lider PSD, Liviu Dragnea, şi a a anunţat că merge pe mâna preşedintelui Klaus Iohannis, indiferent de opţiunea sa privind viitorul Guvern. Ieri, după ce PSD a terminat consultările, m-am întâlnit cu domnul Dragnea. I-am spus care este părerea UNPR”, a spus liderul UNPR, Gabriel Oprea.

Acesta este modul lui Oprea de a-i răspunde lui Liviu Dragnea pentru răceala arătată în ultimul timp, dar mai ales pentru constrîngerea venită din partea liderului PSD pentru ca Oprea să-şi dea demisia din funcţiile deţinute în Guvern după tragedia din Colectiv, fără ca Victor Ponta să plece din funtea Executivului, potrivit unor surse din PSD. Propunerea lui Dragnea l-a scos din sărite atunci pe Oprea, care a refuzat să-şi asume de unul singur întreaga responsabilitate. Oprea a transmis şi un mesaj celor care cred că pieredea funcţiei guvernamentale i-a şubrezit din autoritatea parlamentară, arătând că în continuare deţine puterea de a scoate PSD în afara jocului guvernamental. “Suntem a treia forţă parlamentară şi aşa vom rămâne. Vom rămâne un partid unit”, a mai spus Oprea.

În aceste condiţii, liderul UNPR crede că toate partidele, inclusv PSD, va susţine varianta preşeidntelui Klaus Iohannis. “Eu sunt convins că toate partidele va susţine propunerea preşedintelui, un Guvern cu oameni tineri”, a mai precizat Oprea.

“Cioloş, un om de foarte bună calitate”

În acest moment, actuala coaliţie guvernamentală funcţionează doar pe hârtie, deciziile fiind luate individual, fără un acord între cele trei partide guvernamentale. Deşi ALDE nu a anunţat în mod public susţinerea pentru una dintre cele două variante, cei doi copreşedinţi, Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin, nu sunt de acord cu varianta Liviu Voinea – premier, chiar dacă este o soluţie mai apropiată de ceea ce îşi doreau ei, un Guvern format din oameni politici, potrivit unor surse politice. “Această formulă de Guvern tehnocrat nu intră în opţiunile noastre, dar până la urmă, preşedintele este cel care încearcă să facă un numitor comun. Ne vom poziţiona şi noi în funcţie de formula pe care o va propune”, a spus Tăriceanu. Liderul ALDE a vorbit însă doar la superlativ de Dacian Cioloş, fost ministru al Agrculturii în Guvernul său, pe care l-a sprijinit să ajungă comisar european. “L-am cunoscut. După o discuţie prealabilă cu el pentru că eu aveam această responsabilitate, am pregătit terenul pentru că am avut nevoie de sprijin din partea altor state pentru un portofoliu aşa important ca cel al Agriculturii. Franţa ne-a susţinut. Dacian Cioloş a făcut o figură excelentă în cadrul Comisiei Europene. Este un om de foarte bună calitate, dar lucrul acesta nu a fost discutat cu preşedintele”, a mai spus Tăriceanu.
 

CINE E DACIAN CIOLOŞ

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat delegaţia PSD şi PNL pentru ieri la o nouă rundă de negocieri în vederea formării noului Guvern. Celelalte partide parlamentare sunt aşteptate astăzi la Palatul Cotroceni.

De profesie inginer agronom, Dacian Cioloş (45 de ani) se bucură de imaginea unui tehnocrat de succes după ce în perioada 2010-2014 a fost comisar european pe Agricultură şi Dezvoltare Durabilă în cadrul cadrul Comisiei lui José Manuel Barroso, coordonând reforma Politicii Agricole Comune pentru 2014 - 2020. În vara lui 2014, Cioloş a fost în cărţi pentru primirea unui nou mandat de comisar european, însă Guvernul condus de Victor Ponta a optat pentru un social-demorat, Corina Creţu, nume ţinut ascuns la aceea vreme de premier.

„Din fericire, am reuşit să ţin negocierile mult timp departe de cei care vor să ne strice aceste negocieri şi interesul nostru naţional. Şi acum este un pic târziu să strice ce am negociat“, spunea Ponta la începutul lunii septembrie în 2014. O lună mai târziu, Corina Creţu primea aviz favorabil din partea Parlamentului European pentru funcţia de comisar pentru Politici Regionale. 

Totuşi, munca lui Cioloş a fost apreciată de decidenţii europeni, ceea ce a dus la numirea acestuia la 1 iulie 2015 în postul de consilier special al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Studii în Occident

Dacian Cioloş a urmat cursurile Facultăţii de Horticultura din cadrul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, obţinând diploma de inginer horticultor în 1994. Şi-a continuat studiile în Franţa unde a făcut un master la École Nationale Supérieure Agronomique şi Université Montpellier I, pentru ca apoi să obţină şi un doctorat a Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier.

Ascensiunea lui Cioloş a fost una treptată, fără a sări etapele şi a fi propulsat într-o funcţie decizională de impact, încă de tânăr. Din 1995 până în 1999 s-a ocupat de mai multe proiecte de dezvoltare rurală pentru judeţul Argeş, ulterior fiind avansat pentru perioada noiembrie 1999 – decembrie 2001 în funcţia de coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă si rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă - CICDA în cooperare cu Asociaţia Naţionala de Dezvoltare Agricola – ANDA, Franţa.

Ministru în Guvernul Tăriceanu

În intervalul 2002-2003 a lucrat la Comsia Europeană, iar din ianuarie 2005 a fost cooptat în Ministerul Agriculturii, unde a deţinut mai multe funcţii, de la consilier al ministrului până la cea de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În octombrie 2007, Cioloş l-a înlocuit la cârma ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe Decebal Traian Remeş, politician acuzat la acea vreme de trafic de influenţă în celebrul „dosar Caltaboşul“.

Pe fondul acestui scandal, Cioloş a fost numit ministru, funcţie pe care a păstrat-o până la formarea primului Guvernul Boc. În ianuarie 2009, acesta a refuzat să fie cooptat în cadrul guvernului Boc, unde să deţină o funcţie pe partea de agricultură. „Nu ar fi un lucru bun nici pentru mine, nici pentru actualul ministru care va veni cu echipa lui de lucru, nu cu a mea“, a spus Cioloş la aceea vreme. În plus, acesta a subliniat că vrea să-şi păstreze independenţa politică.

O lună mai târziu, Dacian Ciolos a fost numit director pentru programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene. Această poziţie nu l-a împiedicat ca în iulie 2009 să devină şi şeful Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii.

Guvernul României condus de Emil Boc, acelaşi om pe care îl refuzase în urmă cu nouă luni, l-a nominalizat la 12 octombrie 2009 pe Cioloş pentru funcţia de comisar european, susţinându-l pentru un portofoliu pe domeniul agriculturii. 

citeste totul despre: