Codul penal a subţiat Parlamentul cu şapte mandate

Codul penal a subţiat Parlamentul cu şapte mandate

Cei 7 parlamentari certaţi cu legea

Din cei 10 senatori şi deputaţi rămaşi fără mandat în primul an de legislatură, şapte şi-au pierdut postul din cauza problemelor cu legea

Ştiri pe aceeaşi temă

Parlamentul obez ales în luna decembrie 2012 începe uşor-uşor să se subţieze, ca urmare a problemelor penale cu care se confruntă aleşii. Dacă la începutul legislaturii au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut la 172. Primul care a„ dezertat“ din rândurile senatorilor a fost Dan Voiculescu, liderul din umbră al PC. La sfârşitul lunii ianuarie, la prima intervenţie în plenul Senatului, Dan Voculescu a anunţat, inopinat: „Pentru că există un dosar în justiţie în care am fost implicat, am luat decizia ca de azi să renunţ la imunitatea parlamentară, astfel încât justiţia să îşi facă treaba. Demisionez din Senat“.

Motivul invocat de Voiculescu a fost fals, pentru că un parlamentar nu are imunitate în faza în care ajunge în faţa instanţei de judecată, ci într-o etapă anterioară, în care este cerută arestarea preventivă. Motivul demisiei a fost altul: tergiversarea dosarului. Practic, în momentul în care şi-a dat demisia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - care îl judeca pe Voiculescu în calitate de parlamentar -  a fost nevoită să trimită dosarul la Tribunalul Bucureşti.

„Metoda Voiculescu“ a fost uzitată şi de senatorul UDMR Olosz Gergely, care a demisonat din Parlament în luna mai pentru a scăpa de judecata ÎCCJ. Tribunalul Bucureşti a decis să-l condamne la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Ulterior, Curtea de Apel a anulat condamnarea, dar procesul este încă în desfăşurare.

Fostul senator PPDD Antonie Solomon a înlocuit costumul cu uniforma vărgată, după ce ÎCCJ l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual. Toni Greblă este ultimul senator care şi-a dat demisia, dar nu pentru a fugi de justiţie, ci pentru o cauză nobilă: a fost numit judecător la Curtea Constituţională.

Bilanţul penal la Cameră

Nici deputaţii nu s-au lăsat mai prejos şi au îngroşat rândurile penalilor din Parlamentul României. Din cei şase deputaţi care au rămas fără mandat, patru fac parte din categoria celor care nu au respectat legea. Gigi Becali a fost primul care a simţie aerul rece al închisorii după ce a fost condamnat, în 29 mai, la trei ani cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării.

Deputatul PSD Nicolae Vasilescu a fost condamnat definitiv, în 10 decembrie, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, iar Parlamentul i-a vacantat locul două săptămâni mai târziu.Vasilescu a intenţionat să fugă cu avionul în China, însă de pe Aeroportul „Henri Coandă“ s-a întors acasă, fiind anunţat de soţie că este căutat de poliţişti.

Deputatul PSD Aurel Nichita a fost forţat de Agenţia Naţională de Integritate să plece din Parlament, pentru incompatibilitate, după ce a fost, simultan, deputat şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi.

Fostul ministru al Transporturilor în primul Guvern Ponta, liberalul Ovidiu Silaghi, a demisionat în luna septembrie din Parlament, la scurt timp după ce DNA a solicitat Legislativului acceptul pentru începerea urmăririi penale pe numele său, pentru trafic de influenţă. Ulterior, Silaghi a fost trimis de PNL în Parlamentul European pentru a o înlocui pe  Ramona Mănescu, devenită ministru al Transporturilor, iar DNA este nevoită să ceară forului de la Bruxelles ridicarea imunităţii lui Silaghi pentru continuarea anchetei.

Eduard Hellvig, coleg de partid cu Silaghi, a dat şi el Parlamentul României pe salariul gras de la Bruxelles.  Un alt liberal care a s-a orientat către o leafă mai mare a fost Dan Radu Ruşanu, mâna dreapta a lui Crin Antonescu în PNL, care a primit, cu rang de sinecură, şefia Agenţiei de Supraveghere Financiară (ASF) şi a renunţat astfel la simplul mandat de deputat.

Guvernul nu mai vrea alegeri
Executivul condus de Victor Ponta  a omis să organizeze până acum alegeri în colegiile rămase vacante, deşi această măsură se impunea încă din luna aprilie. Legea electorală precizează, la articolul 48, următoarele: „Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu, în cel mult trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator“.

Pentru că legea nu prevede şi o sancţiune, Guvernul poate amâna la nesfârşit organizare aunui nou tur de scrutin. Liviu Dragnea, cel din mâna căruia trebuie să plece proiectul de hotărâre pentru organizarea alegerilor, a răspuns iritat atunci când a fost întrebat de ce colegiul în care a candidat Dan Voiculescu a rămas descoperit. „Nu am văzut cetăţeni pe stradă care să plângă că nu sunt alegeri“, a spus Dragnea.

Valeriu Zgonea nici nu se gândeşte să ceară alegeri parţiale. „Dacă Parlamentul pierde jumătate plus unu din numărul mandatelor pe care le are conform legii electorale, atunci ar trebui să avem această discuţie. Atâta timp cât noi suntem cu 78 mai mulţi faţă de anii trecuţi, eu zic că nu avem o problemă de reprezentativitate“,  a afirmat Zgonea.
 

Alte articole pe aceeaşi temă:

Antonescu, despre organizarea de alegeri parlamentare parţiale: „Vom discuta subiectul la prima reuniune a USL“

Amânarea parţialelor în colegiul lui Voiculescu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările