Cazul Rompetrol. Mona Pivniceru, aliata lui Traian Băsescu

Cazul Rompetrol. Mona Pivniceru, aliata lui 
Traian Băsescu

Deşi politic au fost adversari, Traian Băsescu şi Mona Pivniceru par să se înţeleagă pe tărâm juridic   p FOTO presedincy.ro

Preşedintele Traian Băsescu şi judecătorul CCR Mona Pivniceru au folosit exact aceleaşi argumente atunci când au motivat că Legea privind memorandumul încheiat între Guvern şi Rompetrol este neconstituţională

Ştiri pe aceeaşi temă

Legea pentru aprobarea memorandumului de înţelegere semnat de Guvernul Ponta  şi compania Rompetrol a ajuns pe masa Curţii Constituţionale, pentru prima dată, în luna iunie, ca urmare a unei sesizări venite din partea partidelor de Opoziţie: PDL, PPDD şi UDMR. 

Sesizarea a vizat mai degrabă motive tehnice, din interiorul memorandumului. Parlamentarii au contestat două clauze dintr-o anexă a contractul încheiat între Guvern şi Rompetrol, prin care statul român se angaja să stingă un litigiu cu compania petrolieră mai întâi pe cale amiabilă, şi nu direct în instanţă. Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins criticile formulate de cei 80 de parlamentari şi a declarat legea constituţională.

Când a fost publicată motivarea deciziei, surpriză: dintre cei nouă judecători ai Curţii, unul singur a ţinut să formuleze o opinie separată. Este vorba despre Mona Pivniceru, abia intrată în rândul magistraţilor CCR la acea vreme. Decizia Monei Pivniceru a fost una surprinzătoare, ea fiind desemnată la Curte la propunerea PNL, partid ce susţine Guvernul.

BĂSESCU ŞI PIVNICERU, UNIŢI ÎN ARGUMENTE
După ce Curtea a respins sesizarea parlamentarilor, Legea a ajuns pe masa preşedintelui pentru promulgare. Însă pe 2 iulie, Traian Băsescu a întors-o în Parlament, pentru reexaminare, aducând argumente similare cu cele enunţate de Mona Pivniceru, însă fără să ştie de ele. Cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie? Explicaţia ne-o oferă datele calendaristice.

CCR a respins sesizarea celor 80 de deputaţi în 26 iunie, dar fără a publica motivarea şi opinia separată a Monei Pivniceru. Practica CCR arată că  motivarea magistraţilor este publicată la câteva săptămâni distanţă de verdict. În 2 iulie, preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea la Parlament şi a vorbit exact pe limba Monei Pivniceru, deşi opinia separată a acesteia încă nu era publicată, căci a apărut în Monitorul Oficial abia pe 31 iulie.

Unde s-au intersectat argumentaţia preşedintelui şi cea a magistratului CCR? Atât Traian Băsescu, cât şi Mona Pivniceru au susţinut că înţelegerea dintre Guvern şi Rompetrol nu ar trebui să fie reglementată prin lege, ci să rămână fie la simplul stadiu de Memorandum aprobat de Guvern, fie să fie aprobată prin hotărâre de guvern. Adică să fie un act emis prin care Guvernul, şi nu Parlamentul să-şi  asume întreaga răspundere.

De asemenea, Mona Pivniceru şi Traian Băsescu au considerat că Parlamentul a fost atras, în mod neconstituţional, în sfera de competenţă a Executivului. „Guvernul are rolul de a executa legea şi de a încheia înţelegeri cu subiecte de drept privat, şi în prezenta cauză Parlamentul a intrat în sfera de competenţă a Executivului, nesocotind în acest fel Constituţia“, a formulat Mona Pivniceru. „Competenţa Guvernului este cea de punere în executare a legilor, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situaţia de faţă Parlamentul şi-a depăşit competenţele invadând domeniul atribuţiilor executive“, a formulat Traian Băsescu.

REGELE MIHAI, INVOCAT ÎN SESIZARE
Traian Băsescu şi Mona Pivniceru s-au întâlnit în gândire chiar şi atunci când au invocat ca precedent o decizie a CCR din urmă cu opt ani. În 2005, Curtea declara neconstituţională legea prin care i se restituiau Regelui Mihai o serie de bunuri confiscate de regimul comunist, printre care şi Domeniul Peleş. Curtea stabilea încă de atunci că stingerea prin lege a Parlamentului a unui litigiu între statul român şi o entitate privată este neconstituţională, soluţionarea diferendului trebuind să rămână la nivelul de decizie a Guvernului. Ulterior, Regele Mihai a intrat în posesia proprietăţilor confiscate abuziv, dar printr-un memorandum aprobat de Guvern şi semnat în martie 2007 de Radu Stroe, secretarul-general al Guvernului din acea vreme.

Însă decizia de atunci a CCR a fost invocată în cazul Rompetrol, pentru că jurisprudenţa Curţii arată că deciziile CCR nu trebuie să se contrazică. „Aşa fiind, apreciem ca Legea supusă controlului contravine principiului constitutional al egalităţii, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. 1 din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este, sub acest aspect, în totalitate neconstituţională“, a formulat Mona Pivniceru.

„Ţinând cont de aceste motive, consider că legea transmisă promulgării încalcă principiul egalităţii prevăzut de Art. 16 alin. (1) din Constituţie întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de află în litigiu şi care sunt investitorii strategici în domeniul energetic românesc“, a formulat, similar, Traian Băsescu.

În 23 octombrie, Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, folosind aceleaşi motive pentru care a cerut şi reexaminare a legii. De această dată, la sesizarea preşedintelui, Curtea a declarat legea neconstituţională.

BĂSESCU A FĂCUT PUBLIC ACTUL SECRET
Deşi memorandumul dintre Guvern şi compania Rompetrol are caracter confidenţial, şeful statului a trecut uşor peste acest amănunt. În momentul în care a întors legea la Parlament, într-o adresă către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, Traian Băsescu a ataşat şi memorandumul ca atare.

Ponta: CCR se contrazice
Premierul Victor Ponta i-a acuzat pe magistraţii CCR că au decis una în vară, şi alta în toamnă, fără a spune însă că cele două contestaţii au avut subiect diferit. „Este o bătălie care se duce dincolo de limita normalului. Ce semnal mai prost pentru investiţii decât că o companie se înţelege cu Guvernul, apoi CCR spune că legea este constituţională, apoi că nu. Ce poate fi mai grav? Preşedintele ne atacă absolut toate proiectele şi reuşeşte, dacă nu din prima, reuşeşte din a doua sau din a treia. Nici Curtea nu ştie ce a decis. Aceiaşi judecători decid acum altceva decât în iunie“, a tunat Ponta vineri, într-o conferinţă de presă, chiar şi după ce jurnaliştii i-au atras atenţia că sesizarea parlamentarilor din vară avea un alt obiect decât cea făcută în toamnă de preşedintele Băsescu.

Povestea datoriei grupului Rompetrol către statul român
În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi. Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari.  

Rompetrol a răscumpărat doar o parte, cât să nu piardă majoritatea la rafinăria Petromidia, iar restul a fost convertit în acţiuni, cedate statului român. Statul a ajuns, astfel, să deţină 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Ulterior, statul şi Rompetrol s-au dat reciproc în judecată. Statul argumenta că, din moment ce Rompetrol a început răscumpărarea de obligaţiuni, înseamnă că ar trebui să plătească suma totală. Prin memorandum, autorităţile au renunţat la toate procesele cu Rompetrol. În schimb, Rompetrol urmează să înfiinţeze un fond de investiţii în care statul român ar deţine 20% din participaţie.

Rompetrol: Nu mai facem investiţii dacă pică memorandumul

 „Curtea Constituţională s-a pronunţat doar pe probleme de distribuţie a puterii în interiorul statului român, nu pe aranjamentul concret al Memorandumului cu Rompetrol, astfel că ne aşteptăm ca acesta să fie implementat”, a declarat ieri Azamat Zhangulov , vicepreşedinte al Rompetrol Group. „Nu credem că trebuie să renegociem ceva din aranjament, deoarece Curtea Constituţională nu a precizat că e ceva în neregulă cu acesta“, a spus Zhangulov.

Întrebat ce se va întâmpla dacă prevederile memorandumului nu vor fi implementate, el a spus că acest lucru ar trimite un semnal prost printre investitori, iar grupul Rompetrol şi-ar putea reorienta strategia internaţională de expansiune.

El a afirmat că grupul deja a alocat cele 200 de milioane de dolari pentru cumpărarea a 27% din acţiunile deţinute de statul român şi a identificat investiţii de 350 de milioane de dolari pe care
le-ar putea efectua în următorii ani dacă Memorandumul va fi implementat.  „Pentru noi nu se întâmplă nimic dacă acesta nu va fi implementat, cerul nu va cădea: nu plătim banii, nu facem investiţiile. Dar ar putea fi semnale să ne schimbăm strategia noastră internaţională de expansiune“, a completat el.

Fondul de investiţii agreat va avea iniţial un capital de 150 de milioane de dolari, din care partea kazahă va contribui cu 80%, iar statul român cu 20%. Acesta va investi 200 de milioane de dolari în dezvoltarea de benzinării în următorii trei ani şi 130 de milioane de dolari într-o centrală pe cogenerare la Midia. „Statul poate vinde cele 20% din acţiuni din fondul de investiţii în energie sau poate colecta dividende“, a mai spus Zhangulov, întrebat cum va beneficia statul ca acţionar al acestui fond. Oficialul a mai precizat că prin aceste investiţii vor fi realizate circa 2.000 de locuri de muncă, grupul având deja în România 7.000 de angajaţi. (Daniel Ionaşcu)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: