AUR a dat iama între unioniştii de la Chişinău: Unirea care dezbină, alianţa care te pierde

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos
FOTO Inquam Photos

Partidele, mişcările şi actorii politici, ca şi oamenii politici membri de partid au logica lor. O logică politică pe care nu rareori gândirea convenţională nu o acoperă şi nu poate să-i realizeze toate resorturile.

Pentru că, în perspectiva activităţii politice, elementele de putere şi de imagine sunt personalităţile, coeziunea, organizaţiile, voturile şi alegătorii, prestigiul, verticalitatea şi înălţimea morală, ca şi bagajul de relaţii internaţionale, plus resursele financiare, baza ideologică, ideile şi strategiile, precum şi contribuţiile membrilor cu valoare adăugată. Aşa se decantează logica politică, cu atât mai mult în perioadă electorală.

Pentru ca două partide să se unească, să fuzioneze, să se asocieze în orice fel, inclusiv să intre reprezentanţii unuia pe listele altuia, este nevoie de nenumărate condiţii şi un calcul pragmatic la rece: care e profitul? Şi care sunt costurile? În plus, de ce să o facă? Unirea de dragul unirii sau de dragul unei ipotetice atingeri a pragului şi intrării în Parlament e o fantoşă. Pentru că, odată ce unele partide nu participă în alegeri şi se prezintă sub altă siglă, îşi pierd electoratul. Şi alimentează natural zestrea AUR, consacrând peste noapte o siglă ce nu înseamnă nimic la Chişinău. Altfel, electoratul şi-l pierd şi partidele mai mari, vezi cazul PPDA în alegerile prezidenţiale din 2016 sau mai noi, în ultimele alegeri prezidenţiale, în care s-au topit de tot sub prag, cu tot cu candidat propriu, dar pe un fond de polarizare major. 

Mai nou, un partid de la Bucureşti, AUR - altfel controversat şi cu multe pete, cu imaginea complicată şi fără a exista în Republica Moldova până acum câteva zile - a propus tuturor partidelor cu program unionist, aflate sub prag, să trimită candidaţii să se înscrie pe listele sale şi să candideze împreună. În România este un partid cel puţin controversat, în care motivaţiile sale şi apropierile vinovate al unor membri sau foşti membri cu fosta Securitate şi cu serviciile ruse sau apropierea de poziţii pro-ruse este discutabilă. O imagine de partid populist, antisistem, neserios şi scandalagiu, care s-a prăbuşit după alegerea în Parlament. Mai mult, unul antivax, care vehiculează teoriile conspiraţiei, consideră că nu există Coronavirus şi organizează marşuri fără mască, sfidând regulile pandemiei. 

Cum ar putea un partid serios de la Chişinău să explice medicilor din linia întâi că se asociază cu cei pentru care nu există Covid, când câteva zeci de cadre medicale şi-au pierdut viaţa, încercând să salveze viaţa tinerilor, bătrânilor, rudelor, părinţilor fiecăruia dintre românii din stânga Prutului? Cum le explică rudelor, simpatizanţilor şi apropiaţilor unionistului Nicolae Dabija, care şi-a pierdut viaţa în bătălia cu coronavirusul, că se asociază cu un partid ce vehiculează teoriile conspiraţiei ruse şi neagă existenţa pandemiei? Şi asta doar pentru voturi facile, ale celor sătui de portul măştii? Cum să explici că partidul scandalagiţei Şoşoacă, care a oripilat şi membrii asociaţiei anti-Covid când a făcut temeneli la Ambasada Rusiei, catalizează speranţele unioniştilor din Republica Moldova? E o impunitate, un gest pe care nu şi-l pot asuma unioniştii declaraţi şi asumaţi de la Chişinău, oricâţi ar mai fi ei.

Intrarea pe listele AUR prezintă multe probleme pentru partidele unioniste cu ştaif, pretenţii şi relevanţă. Mai întâi, asocierea cu George Simion, interzis în Republica Moldova pentru comportamente discutabile, căruia nu i s-a ridicat interdicţia nici după intrarea în Parlament, nici de către preşedintele pro-european Maia Sandu, ridică probleme de imagine majore. Apoi intrarea pe listele AUR nu înseamnă decât renunţarea la identitate şi votanţi, câţi mai sunt ei, în favoarea noului venit. În plus, reuniunea tuturor partidelor unioniste sub aceată siglă şi nedepăşirea pragului electoral îngroapă definitiv ideea unionistă în Republica Moldova.

Cu atât mai greu este un asemenea pas pentru PUN, partid asociat cu PMP şi membru în PPE. Un partid care a devenit punct de atracţie pentru personalităţi, care a făcut un scor mai mare decât toate partidele unioniste celelalte luate împreună, la toate alegerile şi care a decis că asocierea cu AUR e un cost pe care nu şi-l poate permite, cum nu-şi poate pierde identitatea, votanţii, prestigiul şi legăturile internaţionale relevante. Plus că forţa electorală proprie nu recomandă ca să stea după un partid no name în Republica Moldova, ci, eventual, formula ar fi fost inversă. De altfel, a fost propusă o variantă de coaliţie, care a fost respinsă de către diferiţii jucători liliputani cu pretenţii unioniste, de la Chişinău.

Nu ştiu dacă PUN va trece pragul, nici dacă va repeta scorul de la prezidenţiale sau de la alegerile locale pe Chişinău. Dar, cu certitudine, nu-şi va pierde faţa, prestigiul, imaginea, nici perspectivele de a fi baza de reconstrucţie a unionismului serios. Din contra, apariţia AUR, cu un eventual scor mult mai mic, în extremă, ar putea să-i întărească PUN imaginea de echilibru şi perspectivele de creare a matricei ulterioare pentru pregătirea unei relansări, după momentul actual de polarizare, cu o bază solidă consolidată, prin prezenţa repetată în alegeri, cu lideri noi şi personalităţi adăugate.

Iar pentru o asemenea strategie, nici asocierea cu AUR nu e de bun augur, aşa cum nu e nici eventuala campanie negativă împotriva sa, cu acuzele că nu se aliază cu noii apăruţi în peisajul electoral basarabean, cu tricolorul românesc în faţă şi cocarda galben negru ascunsă pe dedesupt. Aceste perspective şi candidatura singur în alegeri nu are cum să-i afecteze electoratul stabil. Mai degrabă polarizarea PAS-PSRM este preocuparea majoră şi elementul definitoriu, de influenţă, dominant în campania electorală actuală. Nicidecum AUR.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite