Analiză. Criza politică, departe de a se rezolva. Care sunt soluţiile de ieşire şi variantele de guvernare

Analiză. Criza politică, departe de a se rezolva. Care sunt soluţiile de ieşire şi variantele de guvernare

Politicienii care ar putea rezolva situaţia în urma unor negocieri deschise. FOTO Colaj

Soluţiile pentru rezolvarea crizei politice sunt multiple, dar PNL şi Florin Cîţu nu vor să guverneze nici cu USR, nici cu PSD. Cu toate acestea, liberalii cer sprijin politic, fără a oferi ceva la schimb celorlalte forţe politice

Ştiri pe aceeaşi temă

Partidele politice nu se grăbesc în rezolvarea crizei politice, deşi au trecut mai mult de trei săptămâni de la demiterea Guvernului Cîţu. Iar scenariile privind rezolvarea situaţiei indică faptul că stabilitatea rămâne sub semnul întrebării şi în cazul în care Cabinetul Ciucă ar reuşi să treacă de testul din Parlament, dacă votul este doar un compromis de moment.

Prima variantă ar fi refacerea Coaliţiei alături de USR şi UDMR. Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL şi fost ministru al Justiţiei, a explicat pentru „Adevărul” că liberalii şi USR pot să-şi armonizeze poziţiile, dacă vor cu adevărat acest lucru. „În situaţia asta, fără să fac o predicţie, spun doar că este rezonabil ca în două-trei săptămâni să se revină la normalitate. Adică, în măsura în care PNL înţelege că trebuie să negocieze cu USR, iar USR înţelege că trebuie să renunţe la poziţiile teribiliste pe care le-a avut uneori. Dacă nu, s-ar putea să dureze luni de zile”, a declarat Valeriu Stoica pentru „Adevărul”.

Precedentul CDR

De altfel, fostul preşedinte al PNL a subliniat că liderii PNL şi USR trebui să înţeleagă toate greşelile făcute şi Coaliţia ar putea funcţiona, aşa cum s-a întâmplat în timpul Convenţiei Democrate Române, în 1998, care după o criză de două luni şi jumătate a refăcut protocolul între partide şi alianţa a supravieţuit până la alegerile parlamentare din 2000.

„În măsura în care actorii politici implicaţi în acest conflict vor învăţa ceva din ceea ce s-a întâmplat până acum, există şansa reală ca după refacerea coaliţiei ea să dureze până în anul 2024. Un exemplu în acest sens care arată că opinia mea nu e o simplă teorie, Când Partidul Democrat a ieşit de la guvernare, în februarie 1998, se credea că toate punţile sunt rupte şi că nu mai poate funcţiona coaliţia de guvernare de la acea dată. După două luni şi jumătate s-a refăcut coaliţia cu un nou prim-ministru şi ea a funcţionat până în anul 2000, adică până la împlinirea termenului pentru noile alegeri. A fost posibil să funcţioneze coaliţia pentru că după criza acută din februarie-martie-aprilie 1998 s-a recurs la un nou protocol, care a prevăzut toate aceste posibile crize şi a adus soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor. Înţelegerea dintre parteneri a făcut posibilă rezolvarea tuturor crizelor ulterioare. 

Să nu uităm că după schimbarea premierului Victor Ciorbea a urmat schimbarea premierului Radu Vasile. Altă criză a apărut atunci, dar nu a mai dus la destrămarea coaliţiei. Dimpotrivă, având experienţa anterioară, partidele partenere au găsit formula pentru înlocuirea lui Radu Vasile cu Mugur Isărescu. Aşadar, există precedente în România. Nu mai vorbesc de precedente în toată practica politică europeană democratică, care arată că în măsura în care partenerii înţeleg cultura dialogului, înţeleg ce înseamnă compromisul, ce înseamnă importanţa obiectivelor comune pe care le au. Atunci este posibil să convieţuiască împreună cât este necesar”, a explicat fostul ministru al Justiţiei în trei guverne ale CDR - Ciorbea, Vasile şi Isărescu.

Cât de flexibil este PNL

Conducerea liberală pare confuză, cu un lider care se contrazice constant. Deşi ar trebui să găsească soluţia pentru deblocarea situaţiei, ceea ce se întâmplă în PNL pare să adâncească şi mai mult criza. La întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis, liberalilor prezenţi li s-a cerut să fie mai flexibili la negocieri, în aşa fel încât PSD sau USR să poată vota Executivul, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Iohannis le-a solicitat ca până la sfârşitul săptămânii să fie votat Guvernul Ciucă. Ce a înţeles Florin Cîţu? „Nu există o flexibilizare a mandatului. Dacă exista o flexibilizare, se putea face doar în BPN”, a declarat premierul interimar. Pe de altă parte, preşedintele PNL a anunţat că e gata de un armistiţiu cu celelalte forţe politice. Aşa-zisul „armistiţiu” este o scrisoare deschisă în care PNL doar arată că România trece prin mai multe crize, dar nu oferă nicio garanţie sau avantaj pentru celelalte forţe politice.

În replică la propunerea PNL, social-democraţii spun că un armistiţiu politic e necesar, însă trebuie „probat prin fapte concrete ale partidelor care au produs actuala criză politică”, menţionând că se vor alătura demersului dacă PNL, USR şi UDMR îşi vor asuma măsurile propuse de PSD.

Ionuţ Moşteanu, purtător de cuvânt al USR, a declarat pentru „Adevărul” că aşteaptă să fie contactaţi de PNL pentru negocieri. Însă în cazul refacerii Coaliţiei vor asigurări scrise. „Vrem decizie PNL că discută cu noi, nu cu PSD. Vrem şi un protocol strict de colaborare şi ceea ce ne asumăm. Să aleagă cu cine merg. Nu mai merge pe promisiuni”, a precizat Moşteanu.

PSD, indecis privind Guvernul

O a doua variantă pentru Guvernul Ciucă este să caute sprijin la PSD. Alexandru Rafila, deputat PSD şi vicepreşedinte al Camerei, a vorbit de un scenariu cu „Guvern tehnic” în care mai mulţi miniştri să fie tehnocraţi şi nu a exclus varianta unor social-democraţi. Şi Marcel Ciolacu a afirmat că „toate scenariile sunt pe masă”, însă social-democraţii încă testează terenul în partid în ceea ce priveşte varianta care i-ar avantaja. Surse din PSD susţin că liderii din teritoriu au cerut acces la resursele guvernării în schimbul sprijinului politic.

„Varianta unui guvern de specialişti rămâne prima opţiune, însă cu un mandat pentru un termen limitat, cinci-şase luni ca să treacă iarna”, a declarat, pentru „Adevărul”, Lucian Romaşcanu, liderul senatorilor PSD. Social-democratul a afirmat că ar fi acceptat şi un Guvern de tehnocraţi conduşi de Ciucă: „Inclusiv o asemenea variantă e acceptabilă. Trebuie să deblocăm situaţia”.

Însă din teritoriu vin şi critici faţă de o colaborare cu PNL. Ion Mînzănă, liderul PSD Argeş, a cerut ca partidul său să nu cedeze. „Nu putem accepta să adoptăm comportament de slugă perfectă la ordinele altora”, a afirmat acesta.

Referitor la colaborarea PNL cu PSD, Valeriu Stoica a subliniat că social-democraţii sunt un partener „mai inconfortabil” şi ar vrea să joace rolul principal într-o viitoare alianţă de conjunctură. „Până la urmă, PNL va înţelege că singurul partener rezonabil la guvernare în această perioadă este USR şi nu PSD. PSD este un partener mult mai dificil, mai inconfortabil şi mult mai pretenţios. Fie că este vorba de o alianţă informală pentru susţinere în Parlament, fie că este o variantă formală prin prezenţa PSD la guvernare, PNL va fi vioara a doua. Într-o coaliţie cu USR, PNL poate să rămână vioara întâi”, a punctat fostul preşedinte PNL.

Cîţu, anticipatele şi viitorul guvernării

Una din temele des amintite de Florin Cîţu în ultimele zile este faptul că dacă PSD şi USR nu votează Guvernul Ciucă, Klaus Iohannis va pune umărul pentru declanşarea procedurii anticipatelor. Însă şeful PNL nu a vorbit despre consecinţe, în condiţiile în care PNL şi USR s-au prăbuşit în sondaje în ultimele luni. „Anticipatele n-ar rezolva nimic, ar agrava criza existentă, ar duce la diminuarea semnificativă a ponderii PNL în Parlament. Eventual PNL va putea găsi la guvernare un PSD dominant şi autoritar. În măsura în care va fi la guvernare, pentru că s-ar putea ca scorul luat după anticipate să fie atât de favorabil PSD-ului, încât să poată să facă guvernul numai cu UDMR şi cu celelalte minorităţi din Parlament. Cel mai prost din anticipate ar ieşi PNL. Nici USR n-ar ieşi foarte bine. Partidele câştigătoare ar fi eventual PSD şi AUR”, a conchis Valeriu Stoica.

Cele zece condiţii ale PSD

1. Plafonarea preţurilor la energie.

2. Compensarea facturilor plătite de consumatorii casnici şi IMM-uri la nivelul lunii decembrie 2020.

3. Subvenţionarea gigacaloriei pentru consumatorii din sistemul centralizat la nivelul lunii decembrie 2020.

4. Aplicarea legii consumatorului vulnerabil. Adoptarea normelor metodologice simplificare + debirocratizare

5. Creşterea alocaţiilor pentru copii conform Legii 14/2020. Copiii între 2 şi 18 ani au 214 lei alocaţie, iar o creştere de 40,2% ar însemna creştere la 300 de lei. Copiii între 0 şi 2 ani şi cei cu handicap au 427 de lei, iar o creştere cu 40,5% ar însemna o alocaţie de 600 de lei, de la 1 noiembrie.

6. Creşterea salariului minim. La 1 noiembrie salariul minim să fie 2.550 de lei general şi 2.600 pentru studii superioare şi la 1 ianuarie 2022: 2.740 salariul minim general şi 3.000 de lei pentru cei cu studii superioare.

7. Creşterea pensiilor conform Legii 127/2019. Punctul de pensie să crească de la 1.442 de lei în prezent la 1.600 de lei la 1 noiembrie, iar indemnizaţia socială minimă, de la 800 de lei în prezent, la 1.000 de lei la 1 noiembrie.

8. Gestionarea pandemiei: vaccinare + testare + 1.500 de paturi ATI. Creşterea stocurilor de urgenţă. Atragerea de personal medical.

9. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Adoptarea sistemului de implementare.

10. Alocarea fondurilor la nivel local pentru finalizarea investiţiilor cu fonduri UE şi pentru funcţionarea autorităţilor locale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările