ANALIZĂ Trăinicia Guvernului, testată de PNRR şi rotaţia premierilor

ANALIZĂ Trăinicia Guvernului, testată de PNRR şi rotaţia premierilor

Va rezista alianţa PNL-PSD în urma rocadei premierilor din mai 2023. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Implementarea PNRR, care condiţionează primirea de bani europeni de succesul reformelor asumate, dar şi rotaţia premierilor din 2023 vor fi punctele de cotitură ale guvernării PSD-PNL, arată analiza specialiştilor consultaţi de „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marea Coaliţie, formată din PNL, PSD, UDMR şi minorităţi, vrea să reziste până la alegerile generale din 2024. Cel puţin aşa au consemnat în acordul politic al Coaliţiei Naţionale pentru România. Însă istoria recentă ne arată că acordurile au fost fragile, după cum s-a întâmplat în cazul Uniunii Social-Liberale, care a rezistat mai puţin de doi ani la guvernare, acordul politic al PSD cu ALDE, cu o durată de viaţă de doi ani şi jumătate, sau exemplul cel mai recent, înţelegerea PNL-USR-UDMR, ruptă după doar nouă luni. 

Primele teste vor fi bugetul de stat pe 2022 şi implementarea Programului „Anghel Saligny”, încă din primele luni, dar acesta e doar începutul. Finalul anului 2022 va fi o piatră de hotar pentru actualii guvernanţi, pentru că până atunci trebuie să livreze o parte din reformele care au dat mari bătăi de cap fostei coaliţii.

De exemplu, până la 31 decembrie 2022, Guvernul Ciucă trebuie să aibă adoptată o lege privind reforma pensiilor, atât cele pe bază de contributivitate, cât şi cele speciale. De asemenea, tot până atunci sunt necesare atingerea a 46 de „jaloane”, adică diferite tipuri de procese de reformă instituţională sau legislativă, cum ar fi reforma achiziţiilor publice, semnarea contractelor cu muncipalităţi pentru construirea, echiparea şi profesionalizarea a 110 creşe sau intrarea în vigoare a Legii privind strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025.

Ce spun specialiştii

Pe măsură ce va avea loc apropierea de 2024, an cu patru rânduri de alegeri, Coaliţia va trebui să treacă şi de testul rocadei premierilor şi a unor miniştri, în mai 2023. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti despre trăinicia noii Puteri de la Bucureşti şi principalele obstacole.

În primul rând, ce anume apropie principalele forţe din Coaliţie, PSD şi PNL? „Foarte multe lucruri. Răspunsul simplu: accesul la resurse. Dar şi accesul la resurse este cât se poate de discutabil, în sensul că resursele vor fi limitate, va exista o monitorizare destul de clară din partea Comisiei. Pe de altă parte, deja diferenţele dintre cele două partide încep să se simtă, inclusiv la bază. Nu vor putea să ţină promisiunile privind accesul la resurse, iar asta va crea foarte multe tensiuni. Este un mariaj forţat pentru o perioadă limitată”, a declarat Cristian Pîrvulescu, fiind de părere că două variabile pot influenţa Coaliţia: criza sanitară şi revenirea economică.  

La rândul său, sociologul Alfred Bulai subliniază că banii şi oportunităţile la guvernare cimentează relaţia PNL cu PSD. „Este un mariaj din interes. PNL avea nevoie să fie la guvernare şi nu avea decât două variante, că i s-a explicat clar că singur pe lume nu o să rămână. Au preferat cu PSD. Iar la PSD este clar că, de la zero avantaje ale guvernării, au jumătate din Guvern”, a punctat Alfred Bulai.

Referitor la motivele care îi pot despărţi sau pentru care pot intra în conflict, Cristian Pîrvulescu a subliniat că nu trebuie un motiv bine întemeiat, dând şi exemplul fostei coaliţii: „Oricând se poate inventa un motiv pentru asta. Aşa cum a inventat Cîţu problema legată de «Anghel Saligny», tot aşa poate să apară o situaţie similară”.

De altfel, politologul a indicat primele sincope: poziţionarea lui Rafila faţă de Certificatul Verde, dar şi de activitatea lui Raed Arafat, pe care l-ar vrea cu o expunere mai mică. „Lucrurile s-ar putea să evolueze chiar mai repede, vedem deja tensiuni peste tot. De obicei, un guvern nou are o perioadă de câteva luni în care este acceptat. În cazul acestui guvern, perioada asta nu există”, a completat decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA.

Atenţia pentru alegerile din 2024

Alfred Bulai a precizat un alt aspect, rolul crizelor sociale care ar putea pune probleme Coaliţiei. „Disputele vor fi din două motive. Când apar crize sociale vor încerca să dea vina unii pe alţii, că nu vor să fie responsabili. Pe de altă parte, într-o asemenea situaţie, în momentul în care apar sondaje – mă refer atât la PSD, dar mai ales la PNL – care sugerează pierderea de procente, sondajele vor pune benzină pe foc”, a completat politologul, fiind de părere că ambele partide vor fi atente la sondaje în perspectiva alegerilor.

Este un mariaj din interes. PNL avea nevoie să fie la guvernare şi nu avea decât două variante, că i s-a explicat clar că singur pe lume nu o să rămână. Au preferat cu PSD.

Alfred Bulai, sociolog

Momentul mai 2023, adică schimbarea premierilor, este văzut şi ca posibil moment-cheie pentru ruperea Coaliţiei, dar incertitudinea va fi dată de calculele fiecărui partid, mai ales că are loc fix cu un an înainte de europarlamentare.

„Depinde de cine îşi face calculul că vrea să aibă prim-ministrul în perioada alegerilor. Poate să facă rocada şi să plece PNL de la guvernare, orice se poate întâmpla”, a conchis Pîrvulescu. La rândul său, Alfred Bulai consideră că PSD probabil „nici măcar nu s-a gândit că mai pupă prim-ministru”, plus că social-democraţii vor încerca să recupereze din procentele pe care le pierd acum din decontarea guvernării.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările