INTERVIU Ambasadorul Franţei la Bucureşti: Ne dorim să scăpăm de clişeele care fac referire la România ca la o ţară tradiţionalistă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michèle Ramis, a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul“ despre impactul pe care l-a avut  „Sezonul cultural Franţa-România“ până prezent în cele două ţări şi despre mutarea evenimentelor în ţara noastră, adică începerea sezonului francez în România.

Partea română a „Sezonului Franţa-România” este pe cale să se încheie. Există o schimbare de viziune după prima parte a sezonului?

Michèle Ramis, ambasadorul Franţei în România (M.R.): 2018-2019 este o perioadă excepţională în relaţia dintre România şi Franţa, deoarece, pentru prima dată, aceste două ţări au decis să organizeze un sezon, un sezon cultural, un sezon economic, care se va derula timp de opt luni, în momentul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi după ce şi-a sărbătorit Centenarul. Aşadar, ambele ţări au decis, în 2016, să organizeze în răstimpul dintre cele două zile naţionale, 1 decembrie 2018 – 14 iulie 2019, un Sezon. Altădată numeam astfel de manifestări „Ani”, Franţa organizează ani culturali de circa 30 de ani, şi, pentru prima dată, acest lucru se întâmplă împreună cu o ţară din Uniunea Europeană. Sezonul românesc în Franţa a început la finalul lunii noiembrie, cu o inaugurare făcută de preşedintele Iohannis şi în acest moment se află în plină desfăşurare. Este un mare succes şi trebuie să spun că românii trebuie să ştie că din luna noiembrie, Franţa vibrează în acelaşi ritm cu România. Franţa a descoperit artişti români, Franţa a descoperit că avea francezi de origine română printre cetăţenii ei, printre artiştii săi şi printre scriitorii săi. Nu ştia asta, nu îi cunoştea şi eu însămi am descoperit că personalităţi franceze de prim-plan erau de origine română. Eu cred că acest Sezon a oferit României o modalitate de promovare extraordinară, a permis reînnoirea imaginii, a permis eliminarea clişeelor. Într-o primă fază, la începutul Sezonului, clişeele au ieşit la iveală, iar odată ce au ieşit, au fost înlocuite de alte lucruri, au fost înlocuite de lucruri pozitive, de descoperiri,  de întâlniri şi eu cred cu adevărat că România a putut să-şi schimbe imaginea, a putut să-şi expună creaţiile, a putut să-şi prezinte creativitatea, a putut să-şi arate artiştii, a putut să cultive, alături de Franţa, legăturile vechi şi să creeze altele noi şi acum aştept cu nerăbdare sosirea Sezonului în România, pentru că este rândul nostru să facem acelaşi lucru.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti: „Ne dorim să scăpăm de clişeele care fac referire la România ca la o ţară tradiţionalistă”

Aş vrea să vorbim puţin mai mult despre diversitatea evenimentelor. Ce presupun acestea?

M.R.: Obişnuim să spunem că un Sezon este un eveniment cultural, dar este mai mult decât atât.  Un Sezon este o serie de proiecte, de operaţiuni care au origini diverse, care constau fie în a sprijini iniţiative locale, fie în a pune în aplicare iniţiative ale comisarilor, şi aş vrea să-i omagiez pe cei doi comisari ai Sezonului, Jean-Jacques Garnier şi Andrei Ţărnea, care s-au înţeles ca doi parteneri extraordinari. (Sezonul n.red) înseamnă, de asemenea, punerea în valoare a cooperării universitare şi a parteneriatelor universitare, despre care am vorbit ceva mai devreme, el înseamnă, de asemenea, să vorbim despre parteneriate economice deoarece, mai întâi de toate, cultura este o sursă creatoare de bogăţii, industriile creative şi culturale sunt, de asemenea, surse de venituri, de exemplu, drepturile de autor. Există acest aspect economic, iar Sezonul are ca scop şi  a face mai atrăgătoare fiecare ţară pentru companiile şi  investiţiile celeilalte. De exemplu, Sezonul a fost inaugurat la Paris, printr-un seminar economic, la Ministerul de Finanţe, deschis de ministrul român de Finanţe, Eugen Teodorovici, şi noi avem în vedere, exact la fel, un seminar economic, la mijlocul lunii iunie, la Bucureşti, pentru a le arăta cetăţenilor care este contribuţia fiecărei ţări la economia celeilalte. Deci, acest Sezon este cu adevărat multicultural, pluridisciplinar şi abordează şi chestiuni legate de gastronomie, de ştiinţă, de sport. Sportul are, de asemenea, partea sa în cadrul Sezonului. Toate acestea se fac, aşa cum vă spuneam, pentru a sprijini interesele noastre economice reciproce şi, de altfel, Sezonul a fost sprijinit, în Franţa şi de mecena. Avem 11 mecena care sunt mari companii franceze instalate în România. Aşadar, avem o colaborare între lumea culturală, lumea politică şi lumea economică în cadrul acestui Sezon pentru a construi un produs frumos în serviciul relaţiei dintre România şi Franţa, ceva unic, care nu se va întâmpla a doua oară în istoria României, poate peste câteva secole, dar acum trăim acum o perioadă marcată de unicitate, care este un accelerator, un multiplicator, un amplificator şi cred că putem avea multe aşteptări şi sper că acest Sezon va avea multe de oferit.

Care sunt cele mai importante evenimente în cadrul părţii franceze a Sezonului Franţa-România ?

M.R.: Cum în total sunt 400 de evenimente, nu pot să vă prezint un catalog al evenimentelor, dar ceea ce vă pot spune este că Sezonul se va deschide pe 18 şi pe 19 aprilie la Bucureşti şi în restul ţării, prin evenimente importante, de exemplu, pe 18 aprilie vom inaugura patru expoziţii la Muzeul Naţional de Artă, în ziua următoare vom inaugura două expoziţii la Muzeul de Artă Contemporană, festivalul Spotlight se va desfăşura la Bucureşti, aşadar vor avea loc tot felul de manifestări culturale, în toate formele de artă, artele plastice, muzica, teatrul, literatura.  Este o efervescenţă ! Nu pot să vă prezint un catalog, dar, în orice caz, din 18-19 aprilie, Sezonul va fi lansat în România, de asemenea, cu punerea în valoare a artiştilor români, a românilor care au construit Franţa şi a francezilor care au construit România. Va fi organizată, de exemplu, o expoziţie pe gardul Muzeului Naţional de Artă, cu aceste personalităţi din Franţa şi România.  Eu cred că vom descoperi mai multă înţelegere şi apropiere decât credeam şi cred că este un an foarte fructuos pentru relaţia  dintre Franţa şi România.

Aţi vorbit despre clişee şi aveţi un motto : „Uitaţi de clişee”. De ce „Uitaţi de clişee”?

M.R.: În toate relaţiile există, reprezentări mentale eronate, pentru că românii sunt văzuţi printr-o anumită prismă, în lumina unei anumite epoci, poate pentru că au fost enorm de mulţi artişti şi scriitori români, dar nu ştim că există români şi astăzi pe scena artistică. Pentru francezi este valabil acelaşi lucru. Asociem Franţa cu o imagine foarte clasică, foarte paseistă şi, de altfel, Sezonul a fost în mod deliberat plasat într-un registru îndrăzneţ, care să spargă puţin stereotipurile şi ne dorim să scăpăm de clişeele care fac referire la România ca o ţară îndepărtată de Franţa, o ţară poate tradiţionalistă. România nu este numai o ţară agricolă, România este o mare ţară industrială, o mare ţară a inovaţiei, a IT-ului. Aceste lucruri nu sunt cunoscute în Franţa şi avem doar imaginea unei Românii tradiţionaliste, cunoscând doar ia românească. România este altceva. Şi Franţa este altceva. Nu înseamnă numai scriitorii clasici, este mult mai mult decât atât. Aşadar, acest Sezon permite eliminarea clişeelor şi înlocuirea lor cu imagini pozitive şi de aceea am intitulat acest Sezon „Uitaţi de clişee”.

De ce vedem o scădere a interesului tinerilor români pentru a studia limba franceză şi pentru a studia în Franţa?

M.R. : Mult timp, limba franceză a fost prima limbă străină în ţara dumneavoastră. Intrarea în Uniunea Europeană a creat o deschidere a frontierelor şi a facilitat călătoriile şi a apărut această atracţie a tinerilor români pentru universităţile anglo-saxone, pentru ţările anglo-saxone. Totuşi, ceea ce le spunem este că a învăţa o limbă străină nu este suficient şi că pot găsi în Franţa universităţi primitoare, care le vor oferi oportunităţi profesionale şi că a cunoaşte limba franceză este un atu în plus. A existat o primă reacţie după intrarea în Uniunea Europeană - mergem către lumea anglo-saxonă, de care am fost rupţi în perioada comunistă – dar eu cred că acum există o reîntoarcere, ne dăm seama că a cunoaşte o singură limbă străină nu este suficient şi este mai bine să ştim două pentru a avea mai multe perspective şi, mai ales, de exemplu, pentru ca tinerii să se poate întoarce în România, să lucreze pentru companiile franceze care sunt numeroase, care au ele însele filiale în străinătate iar eu am sentimentul că  limba franceză recâştigă teren printre studenţi. De altfel, sâmbătă am participat la deschiderea salonului RIUF. 13 universităţi franceze au fost reprezentate acolo şi a existat un interes enorm. Tinerii români, care, în plus, care au talent la limbi străine, care învaţă uşor limbile latine, au tot interesul să se reapropie de limba franceză, în plus faţă de engleză.

În nouă săptămâni au loc alegerile pentru Parlamentul European. Cum putem contrabalansa impactul din ce în ce mai puternic al mişcărilor care sunt împotriva Uniunii Europene şi al celor populiste ?

M.R.: În acest sens depune eforturi şi preşedintele Macron. Eu cred că trebuie ca cetăţenii să fie remobilizaţi. Există ameninţări  din exteriorul Uniunii Europene. Există şi ameninţări interne pentru valorile sale, pentru integritatea sa şi eu cred că ceea ce trebuie făcut este remobilizarea cetăţenilor cu privire la ceea ce este esenţial: la ce serveşte Europa ? ce aport are Europa ? Trăim într-o lume în care puterea Chinei creşte, Statele Unite se îndepărtează de aliaţii săi europeni şi avem aici un pol de putere, care este un instrument extraordinar de suveranitate, de securitate, de pace şi de progres şi cetăţenii trebuie să ştie acest lucru. Cetăţenii trebuie să ştie că Europa nu reprezintă numai birocraţi la Bruxelles, directive, o Comisie Europeană dematerializată. Sunt mize de zi cu zi, mize de securitate, de pace şi trebuie ca Europa să le arate tuturor tinerilor, tuturor alegătorilor, ce poate să le ofere, că avem un limbaj adevărat, şi  trebuie, aşadar, să ne mobilizăm înaintea alegerilor europene, pentru ca alegătorii să voteze responsabil şi să voteze pentru ca acest important instrument de putere să-i protejeze, să le protejeze prosperitatea, să le protejeze siguranţa, deoarece a merge către extreme înseamnă a diviza Europa, a o face mai slabă şi mai vulnerabilă în faţa ameninţărilor şi mai puţin puternică în faţa provocărilor.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti: "Cetăţenii trebuie să ştie că Europa nu reprezintă numai birocraţi" 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite