Şi totuşi, pentru cine lucrează Tudorel Toader?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader FOTO Mediafax
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader FOTO Mediafax

Ei, cum pentru cine? Pentru infractori. Avem acum dovada scrisă - şi nu oriunde, ci chiar în Monitorul Oficial: prin ordonanţa de urgenţă adoptată luni, inculpaţii primesc de la Tudorel Toader un nou instrument de a contesta în instanţă capacitatea legală a unor procurori din DIICOT şi DNA de a-i ancheta.

Ca să înţelegem efectele ordonanţei de urgenţă pritocite de ministrul Justiţiei, o scurtă cronologie e necesară. Carevasăzică:

* Până pe 23 iulie, anul acesta, criteriile de angajare la DIICOT şi DNA erau identice: vechime 6 ani şi susţinerea unui interviu.

* Din 23 iulie, când a intrat în vigoare noua lege de organizare judiciară, criteriile s-au schimbat: la DIICOT trebuie vechime de 8 ani şi susţinerea unui interviu, iar la DNA trebuie vechime de 8 ani şi susţinerea unui concurs, constând într-un interviu şi evaluarea unor rechizitorii făcute de candidat. Adică s-a mărit vechimea la 8 ani şi s-a diferenţiat procedura de la DIICOT şi DNA.

* Aceeaşi lege din iulie, într-o normă tranzitorie, zicea aşa: procurorii de la DIICOT şi DNA deja angajaţi rămân pe funcţii, punct.

* Ordonanţa de luni a lui Tudorel operează în felul următor: la DIICOT impune 10 ani vechime şi susţinerea unui interviu, iar la DNA impune 10 ani vechime şi concurs. Practic, măreşte cu doi ani vechimea. Dar nu numai atât.

* Într-o normă tranzitorie - deja celebrul Articol VII - ordonanţa lui Tudorel Toader zice aşa: procurorii care îşi desfăşoară în prezent activitatea la DIICOT şi DNA  rămân pe funcţii, dar numai dacă îndeplinesc noile criterii.

Temerile n-au întârziat să apară: în lectura ultimei norme tranzitorii, de la DIICOT ar urma să plece toţi cei care n-au 10 ani vechime, iar de la DNA ar urma să plece absolut toţi procurorii, pentru că niciunul nu a dat concurs, ci doar interviu - căci concursul abia ce-a fost introdus în iulie.

Temerile s-au mai temperat miercuri, după ce Secţia pentru procurori a CSM, întrunită într-o şedinţă de urgenţă la care a participat şi Tudorel Toader, a adoptat în unanimitate o recomandare conform căreia prevederile ordonanţei se aplică doar pentru viitor, adică doar celor care urmează să se angajeze la DIICOT sau DNA. Singurul efect al acestei recomandări este că procurorii-şefi nu vor emite ordine de revocare sau de transfer care să-i vizeze pe procurorii ce nu îndeplinesc noile condiţii din ordonanţă.

Dacă Tudorel Toader a fost de acord cu această interpretare, căci votul a fost în unanimitate, se naşte legitim întrebarea: de ce a mai introdus Articolul VII, care în mod evident îi vizează pe procurorii actualmente angajaţi, şi nu pe cei viitori? Miercuri, în faţa presei, Tudorel Toader a refuzat de patru ori să explice de ce a ţinut atât de mult la acel articol care pare acum total inutil. Pentru că nu e inutil.

Recomandarea CSM vizează strict partea administrativă a activităţii de procuror, cea care ţine de dreptul muncii: aceştia îşi păstrează locul de muncă. Numai că activitatea de procuror mai implică o componentă, mult mai importantă, de natură procesual-penală: capacitatea legală a acestora de a instrumenta dosare, de a administra probe, de a semna rechizitorii şi de a pleda în instanţă. Spre exemplu: dacă un dosar este instrumentat de procurorul Popescu, asta nu înseamnă că procurorul Ionescu, colegul său de birou, poate administra de capul lui probe în acelaşi dosar, chiar dacă ambii au cartea de muncă la acelaşi Parchet. Capacitatea procesual-penală a procurorilor este, aşadar, o chestiune mult mai fină şi mai restrictivă decât simpla lor aşezare administrativă.

Dacă tot s-a stabilit că ordonanţa se aplică numai pentru viitor, putem constata că viitorul ăsta nu sună deloc bine. Chiar dacă li s-au securizat joburile, procurorii tineri din DIICOT şi DNA nu mai au siguranţa unei depline capacităţi procesuale, căci toate actele pe care le vor face vor fi susceptibile de a fi atacate în instanţe. Iar un act efectuat de un procuror necompetent este lovit de nulitate absolută – adică ar munci degeaba.

Acum să dovedim puţină empatie. Dacă aţi avea un dosar penal la DNA sau DIICOT şi aţi afla că procurorul care vă face zile fripte are o vechime de doar 7 ani, aţi folosi sau nu ordonanţa lui Tudorel Toader ca să scăpaţi de el? Eu mărturisesc sincer că da. L-aş contesta în instanţă, invocând faptul că nu mai îndeplineşte condiţiile de a lucra la această unitate de parchet. Iar instanţa nu are ce face cu recomandarea de ordin administrativ a CSM, ci va judeca după lege – indiferent dacă aceasta e bună sau proastă. Iar legea, în cazul de faţă, e chiar Articolul VII din ordonanţa lui Tudorel Toader.

Prin urmare, dacă n-a reuşit să-i scoată în bloc pe procurorii tineri din DIICOT şi DNA, ministrul Justiţiei pare a reuşi să-i scoată din dosare bucată cu bucată, printr-un instrument pe care el însuşi l-a pus în mâna infractorilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite