Sau nimeni nu se oboseşte să explice cetăţenilor cum se va proceda din punct de vedere legal.

Cadrul constituţional şi legal pentru Starea de Alertă

În Constituţie nu este prevăzută Starea de Alertă. A fost introdusă prin OUG 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor unei situaţii de urgenţă.  Starea de alertă la nivel naţional ori pe teritoriul mai multor judeţe se face prin ordin al ministrului de Interne, care se publică în Monitorul Oficial al României.

Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Măsurile trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.

În forma  iniţială a OUG, modificată prin legea de aprobare în 2005, pe timpul stării de alertă se putea dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Această prevedere a fost eliminată prin legea de aprobare a ordonanţei.

Art 53 din Constituţie spune

  1. Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune….

În timpul Stării se Alertă, orice restrângere a unor drepturi şi libertăţi poate fi făcută doar prin lege. Nu prin OUG. OUG-urile  nu sunt  legi, au rolul unor legi, dar nu sunt legi. Dacă autorii Constituţiei voiau să introducă şi OUG-urile în art 53, ar fi spus: "acte normative cu rang de lege" sau altă expresie care le cuprindea pe ambele, şi legile şi OUG-urile.

De aceeaşi părere este şi Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR:

"Pentru ca Suceava, de exemplu, să rămână în carantină este nevoie de act normativ adoptat de Parlament. Starea de carantină implică imposibilitatea de părăsire a localităţii, ori drepturile fundamentale nu pot fi limitate decât prin lege".

  "Preşedintele a spus că vor fi restricţionate ieşirile, deplasările din localitate, dar a evitat să spună cum va fi posibil, prin ce acte normative se vor institui astfel de restricţii. Orice măsură se va lua în perioada stării de urgenţă trebuie aprobată de Parlament, pentru că nu poţi reduce altfel drepturile. (...) Mersul firesc ar fi să se meargă în Parlament pentru aprobarea unui program conceput de Comitetul Naţional pentru situaţii de urgenţă, dacă acesta implică şi restrângerea unor drepturi fundamentale, pentru că altfel nu există nicio bază".

  Pe data de 15 mai îşi încetează valabilitatea toate Ordonanţele Militare date în perioada Stării de Urgenţă, inclusiv cele care prevăd amenzile foarte mari pentru nerespectarea lor. Dacă preşedintele, guvernul, doresc să păstreze unele restricţii şi sancţiuni pentru nerespectarea lor, trebuie să se adreseze parlamentului pentru emiterea unei legi în care să fie prevăzute restricţiile şi sancţiunile dorite.

Mai este timp pentru emiterea unei astfel de legi? Care să treacă de două Camere, de filtrul de constituţionalitate al CCR? Evident că nu. Şi nici dorinţa parlamentului de a se implica în astfel de restrângeri şi sancţiuni nu cred că există.

Concluzie

Există acum o grea întrebare  asupra respectării statului de drept în timpul Stării de Alertă care intră în vigoare pe 15 mai. Prevederile Ordonanţelor Militare nu vor mai fi  în vigoare, şi ce punem în locul lor nu se ştie. Mai ales că prevederi de restrângere a unor drepturi şi libertăţi pot fi dispuse doar de către parlament, prin lege organică. Ar trebui ca preşedintele, şeful guvernului, să lămurească această întrebare aflată  acum în spaţiul public.