Scandalul coloanelor oficiale l-a răpus şi pe procurorul general Tiberiu Niţu, care a demisionat. Preşedintele Iohannis a acceptat demisia

Scandalul coloanelor oficiale l-a răpus şi pe procurorul general Tiberiu Niţu, care a demisionat. Preşedintele Iohannis a acceptat demisia

Numele lui Tiberiu Niţu apare în scandalul privind coloanele oficiale FOTO MEDIAFAX

Tiberiu Niţu şi-a dat demisia, marţi, din funcţia de procuror general al României. Decizia a fost luată după ce numele acestuia a apărut în scandalul privind coloanele oficiale. Concret, acesta ar fi beneficiat ilegal de 700 de deplasări însoţit de coloana oficială. Preşedintele României a primit demisia lui Niţu şi a anunţat că o acceptă.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a precizat că gestul lui Tiberiu Niţu este „un gest corect, de asumare a responsabilităţii şi de diminuare a prejudiciilor de imagine aduse Ministerului Public”.

Ea a menţionat că va declanşa cu celeritate procedura de ocupare a funcţiei de procuror general al României.

Până la numirea unui nou şef al Parchetului General, această funcţie va fi ocupată de prim-adjunctul acestuia, Bogdan Licu Dimitrie.

Tiberiu Niţu a emis, marţi, un comunicat de presă în care precizează că „săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente importante din punct de vedere al activităţii Ministerului Public: publicarea Raportului MCV şi lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media, a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, în calitate de procuror general”.

Acesta a dorit să facă câteva precizări la cele două evenimente. Astfel, cu referire la informaţiile potrivit cărora el ar fi beneficiat de coloană oficială, Niţu a ţinut să precizeze că nu a cerut coloană oficială şo nici nu a beneficiat „ de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege”.

„Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege. Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie. Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei”, spune Niţu.

Magistratul a explicat că măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt „proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare”.
  
„În întreaga mea carieră de magistrat, precum şi în funcţia de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii şi a normelor deontologice”, a mai spus Niţu.

Despre activitatea Parchetului General şi a procurorului general

În comunicatul emis marţi, Tiberiu Niţu a ţinut să precizeze că activitatea Parchetului General şi a procurorului general „a fost consemnată într-o manieră mai mult decât apreciativă în Raportul de ţară, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate”. 

„Astfel, Raportul tehnic arată că Procurorul general a făcut din combaterea corupţiei o prioritate a activităţii sale. În 2015, Ministerul Public a instrumentat un număr mare de cazuri de mică corupţie, fiind trimişi în instanţă 903 inculpaţi, care acoperă un spectru larg de domenii, inclusiv educaţie, sănătate, poliţie, administraţia publică locală şi centrală. Am fost bucuroşi să constatăm că Raportul a apreciat faptul că Serviciul de îndrumare şi control din subordinea procurorului general face o analiză a tipologiei acestor cazuri de corupţie, pentru a stabili priorităţile în cadrul activităţilor de urmărire penală şi a oferi îndrumări în materie de evaluare a riscurilor”, se arată în documentul citat.

Totodată, referindu-se la problema reorganizării parchetelor, temă legată de situaţia resurselor umane şi a volumului de muncă, problemă prezentă în toate documentele MCV, Tiberiu Niţu precizează că Raportul din acest an menţionează propunerea pe care acesta a făcut-o în acest sens, respectiv „regruparea procurorilor la nivelul tribunalului şi închiderea parchetelor la nivelul instanţei de prim grad de jurisdicţie – invocând şi finalizarea studiului de impact care a făcut obiectul unor consultări cu sistemul”. 

„Această măsură precum şi propria poliţie judiciară, în subordinea procurorului, sunt soluţiile pe care le considerăm necesare şi de natură să rezolve principalele probleme ale Ministerului Public”, a mai spus Tiberiu Niţu.

„Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie,  în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, potrivit unui comunicat emis de Tiberiu Niţu.

De altfel, demisia lui Tiberiu Niţu a ajuns marţi la preşedintele României care a anunţat că o acceptă.

Tiberiu Niţu (44 de ani) a fost numit şef al Parchetului General pe 16 mai 2013 pentru un mandat de trei ani.
 
Numele lui Niţu apare în dosarul în care este implicat Gabriel Oprea
 
Săptămâna trecută, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, suspectat de abuz în serviciu, pentru că ar fi cerut ilegal să fie însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere, serviciu de care ar fi beneficiat, de asemenea ilegal şi procurorul general Tiberiu Niţu în baza unui protocol.
 
Potrivit unor surse judiciare, Niţu ar fi beneficiat de 700 de deplasări însoţit de coloana oficială, din aprilie 2014 până în octombrie-noiembrie 2015.
 
Prima reacţie a lui Tiberiu Niţu
 
Ca răspuns la acuzaţiile aduse de DNA, Tiberiu Niţu a precizat că el a respectat legea şi codul deotologic al magistraţilor şi că a beneficiat doar de măsurile de protecţie prevăzute de lege, proporţional cu riscurile şi responsabilităţile acestei funcţii. 
 
„Având în vedere comentariile purtate în spaţiul public referitoare la persoana mea, doresc să precizez că în întreaga mea carieră de magistrat, precum şi în funcţia de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii şi a normelor deontologice", se arată în comunicatul lui Tiberiu Niţu.
 
Procurorul general al României arată că "în cadrul activităţii desfăşurate în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am beneficiat doar de măsurile de protecţie prevăzute de lege, proporţional cu riscurile şi responsabilităţile acestei funcţii".
 
"Îi asigur pe toţi colaboratorii mei din cadrul Ministerului Public, pe toţi partenerii noştri instituţionali şi pe toţi cetăţenii României că activitatea noastră – a mea personal- nu este afectată, nu este influenţată sau perturbată de demersurile judiciare desfăşurate în vederea clarificării depline a acestei situaţii şi, totodată, îmi asum obligaţia de rezervă ce îmi revine în raport cu activitatea desfăşurată în acest sens", a mai precizat Tiberiu NIţu.
 
"Apreciez că este de datoria mea, în calitate de procuror general, să mă asigur că în această perioadă activitatea Ministerului Public se va desfăşura în condiţii normale şi în parametrii eficenţei consemnate în ultimul raport MCV”, a conchis procurorul general al României.
 
Ministrul Justiţiei a refuzat să comenteze acest subiect, însă săptămâna trecută l-a chemat la sediul ministerului pe Niţu pentru a discuta despre acuzaţiile care i se aduc.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: