Secretarul executiv al GRECO: Secţia Specială trebuie desfiinţată. Andrea Chiş, judecător CSM: Crearea Secţiei Speciale, cea mai gravă problemă

Secretarul executiv al GRECO: Secţia Specială trebuie desfiinţată. Andrea Chiş, judecător CSM: Crearea Secţiei Speciale, cea mai gravă problemă

Imagine de arhivă

Gianluca Esposito, secretarul executiv al GRECO, a declarat într-un interviu pentru publicaţia ziare.com că, în ceea ce priveşte Secţia specială (SIIJ), poziţia instituţiei este una „foarte clară”, şi anume că „această secţie trebuie să fie desfiinţată”. Andrea Chiş, judecător şi membru CSM, a precizat că rapoartele arată mai multe probleme recurente ale justiţiei, înfiinţarea SIIJ fiind cea mai gravă dintre ele.

Ştiri pe aceeaşi temă

„GRECO a exprimat deja asta foarte limpede, nu se poate spune mai clar de atât. Recomandarea există, iar noi vom monitoriza implementarea ei”, a precizat secretarul executiv al GRECO. Oficialul a reiterat ideea obligativităţii recomandărilor instituţiei şi a subliniat că, deşi aceasta nu are mecanisme prin care să impună sancţiuni pentru nerespectarea recomandărilor, rapoartele negative implică costuri pentru statele ce nu se conformează acestor recomandări. 

„Nu ştiu citatul exact, ceea ce a spus însăşi doamna ministru al Justiţiei din România, şi sunt cu totul de acord cu ea: atunci când eşti membru al unui club, eşti obligat să respecţi regulile acestuia. În al doilea rând, pentru a fi mai riguros din punct de vedere juridic, regulile şi procedurile noastre sunt foarte limpezi şi ele spun că statele membre sunt obligate să implementeze recomandările şi asta, subliniez, în intervalul de timp care este indicat. Noi suntem un organism interguvernamental şi trebuie că oamenii să înţeleagă ce putem face şi ce nu putem. Misiunea noastră nu este să aplicăm sancţiuni, ci să subliniem ce probleme au apărut, să sugerăm soluţii. Acestea fiind spuse, noi putem creşte presiunea prin emiterea rapoartelor de conformitate, făcând asta regulat, ani la rând, şi putem ajunge până la emiterea unei declaraţii de neconformitate. Impactul negativ asupra ţării nu este deloc de neglijat: reputaţia ţării este afectată, efectele negative se văd imediat în economie, iar societatea resimte toate acestea, în final”, a precizat Gianluca Esposito.

Ultimele rapoarte GRECO au caracterizat Secţia Specială drept „o anomalie a cadrului instituţional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenţă şi ar putea fi folosită necorespunzător şi supusă unei ingerinţe nejustificate în procesul de justiţie penală”, recomandând insistent abandonarea acestei structuri. 

Andrea Chiş, judecător CSM: Cea mai gravă problemă, crearea Secţiei Speciale

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat marţi că a solicitat asociaţiilor profesionale ale magistraţilor dar şi secţiilor din CSM să transmită puncte de vedere în legătură cu recomandările GRECO. Declaraţia ministrului vine în contextul în care şedinţele CSM sunt amânate după ce mai mulţi magistraţi au cerut dezbaterea rapoartelor GRECO şi amânarea numirii Adinei Florea la conducerea Secţiei Speciale. 

Andrea Chiş, unul dintre magistraţii CSM care a cerut amânarea validării Adinei Florea în fruntea SIIJ, a declarat că rapoartele GRECO arată că multe probleme din justiţiei sunt recurente şi că cea mai gravă dintre acestea este crearea Secţiei Speciale.


„Nu GRECO este primul organism internaţional care solicită explicit renunţarea la această secţie. A făcut-o înaintea sa Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, organ reprezentativ al judecătorilor la nivel european, în Opinia Biroului CCJE privind independenţa sistemului judiciar din România iar, în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu din noiembrie 2018 privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV, Comisia semnalează că înfiinţarea SIIJ ar putea vulnerabiliza lupta anticorupţie şi ar putea deveni un instrument suplimentar de intimidare a magistraţilor.

Se impune o discuţie asupra modului de funcţionare a SIIJ. Ştim de ce a fost creată această secţie, însă nimeni nu spune în ce măsură a satisfăcut dezideratul celor care s-au încrezut în existenţa ei sau dacă, dimpotrivă, a reuşit să dea formă temerilor celor care i-au contestat înfiinţarea şi existenţa, dacă este o măsură pentru apărarea independenţei magistraţilor sau un instrument de presiune, dacă este un parchet anticorupţie sau care protejează unele persoane acuzate de infracţiuni de corupţie, cum susţin cele două opinii divergente născute pe marginea ei”, a declarat doamna judecător Andrea Chiş.

În opinia acesteia, România se află în situaţia în care a căutat acest feedback din partea organismelor internaţionale şi acum refuză să ia în discuţie tocmai aceste recomandări.


„Se arată în aceste documente internaţionale, că e nevoie de recomandări noi faţă de modul în care au evoluat lucrurile în justiţie în ultimii ani în România. Eu personal sunt îngrijorată de acest lucru. Reamintesc că fie am cerut, fie de bună voie ne-am supus unei evaluări externe. Întrebarea mea este ce facem cu acest feedback? Ne facem introspecţia instituţiile statului român, cele trei puteri implicate în procesul decizional sau continuăm să afirmăm că totul merge bine, deşi chiar la nivel naţional foarte multe voci, inclusiv din interiorul instituţiilor de decizie afirmă contrariul? 

Folosind un exemplu din afara acestei probleme, aş spune că e ca şi când ne-am duce la psiholog şi am căuta motive să înlăturăm sfaturile terapeutice, găsind explicaţii conduitei noastre care ne afundă şi mai mult, fără să conducă în vreun fel spre vindecare. Se caută greşeli „factuale” ale documentelor internaţionale, ca să se înlăture orice concluzie oricât de constructivă. În hăţişul de propuneri de modificare şi modificări concrete ale legilor justiţiei de către Parlament şi, ulterior, de executiv, prin ordonanţe de urgenţă, precum şi de decizii ale Curţii Constituţionale, chiar şi pentru cineva implicat la nivel naţional e greu de urmărit ce s-a schimbat, ce a apărut nou cu fiecare act normativ de modificare. 

Unele probleme, însă, indeniabil, sunt recurente. Cea mai gravă este cea a creării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Ea a fost contestată de sistemul judiciar de când a apărut propunerea, iar majoritatea colegilor judecători şi procurori s-au opus înfiinţării acesteia. Nu este o presupunere, această concluzie rezultă cu claritate din hotărârile adunărilor generale adoptate cu ocazia consultării de către CSM în procesul de avizare a legilor justiţiei şi din avizul negativ al Consiliului pe marginea acestor modificări”, a declarat judecătoarea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: