Savanţii închisorilor şi-au găsit avocaţi la CSM. Cărturarii de după gratii pregătesc încă 100 de „lucrări ştiinţifice“

Savanţii închisorilor şi-au găsit avocaţi la CSM. Cărturarii de după gratii pregătesc încă 100 de „lucrări ştiinţifice“

Mai mulţi deţinuţi au beneficiat de pedepse reduse după ce au publicat mai multe cărţi

Aproape 100 de lucrări ştiinţifice sunt în pregătire numai la începutul acestui an în închisorile din România. Cărţile ar trebui să le aducă libertatea mai repede multor condamnaţi la închisoare. Cu toate acestea, membrii CSM au respins abrogarea articolului de lege care îi vizează pe deţinuţii-scriitori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat joi împotriva abrogării dispoziţiei care permite reducerea pedepselor deţinuţilor care scriu cărţi sau lucrări ştiinţifice. Decizia a fost luată după o lungă serie de discuţii în contradictoriu cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Scorul a fost strâns: nouă voturi „pentru” menţinerea articolului de lege şi opt „împotrivă”. 
 
Avizul dat de CSM este însă unul consultativ, iar ministrul a arătat că va continua demersurile de abrogare a articolului de lege. Astfel, Raluca Prună urma să iniţieze o Ordonanţă de Urgenţă, care trebuia să fie pusă în discuţie publică la sfârşitul acestei săptămâni. 

Actul normativ ar urma să fie adoptat în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, după cum a mai subliniat ministrul, care însă nu exclude posibilitatea ca ordonanţa să sufere modificări la dezbaterile din Parlament sau ca urmare a unor decizii ale Curţii Constituţionale. 
 
„În 31 decembrie erau 45 de lucrări în pregătire, potrivit datelor care mie mi se dau de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), pe 6 ianuarie erau peste 100 de lucrări şi acum nici nu se mai ştie cifra”, a explicat Raluca Prună de ce trebuie abrogat urgent articolul de lege favorabil deţinuţilor.
 
„Iar eu fac discuţia asta în CSM pentru că nu vorbim aici doar de profesori, de edituri, vorbim şi de judecători delegaţi, vorbim de instanţe în faţa cărora aceste lucrări au ajuns“, a arătat Prună cum afectează această problemă întregul sistem.  
 
De ce s-au opus şefii magistraturii
 
Unul dintre membrii CSM, judecătorul Adrian Bordea, a explicat la rândul lui de ce se opune acestei modificări. „Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia (...) de un câştig“, a susţinut Bordea. Judecătorul a arătat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită.
 
„Mai trebuie lucrat şi la aspectul legat de numărul de zile sau de proporţia în care o lucrare ştiinţifică poate aduce sau nu un beneficiu în executare”, a declarat Bordea.
 
Preşedintele CSM, judecătorul Mircea Aron, a ridicat mai multe întrebări retorice privind posibile efecte discriminatorii. „Poate să existe o asemenea dispoziţie care, pe de o parte, nu discriminează munca fizică de cea intelectuală? (...) Cred că ideea de a nu abandona acest proiect vine tocmai de la faptul că în CSM s-a lucrat încă din vara anului trecut şi am stabilit criterii care să nu mai permită (...) folosirea textului legii pentru reduceri de pedepse complet nejustificate, având în vedere caracterul lucrărilor”, a precizat Aron. 
 
„Nu este discriminare"
 
În opinia Ralucăi Prună însă discuţiile despre discriminare nu se justifică în acest caz, deoarece beneficiile obţinute de deţinuţii care efectuează muncă fizică sunt în prezent mai mici decât ale celor care semnează lucrări ştiinţifice. „Dar rezultatul este de peste 350 de lucrări scrise, iar beneficiul este de 30 de zile, deci noi oricum discriminăm între munca fizică, unde primim o zi liberă la patru zile de muncă, şi dăm 30 de zile la o colecţie de hârtii care se numeşte lucrare ştiinţifică. Iar eu am, ca Minister al Justiţiei, obligaţia să constat acest lucru“, a arătat Raluca Prună.
 
În discuţiile din CSM, ministrul i-a mărturisit judecătorului Cristi Danileţ că inclusiv unele dintre lucrările sale au fost plagiate de deţinuţi. „Ştii că eşti printre cei plagiaţi în penitenciare? În 2014, când erau câteva lucrări ştiinţifice, ai fost plagiat”, i-a spus ministrul lui Danileţ, care se declarase în favoarea abrogării articolului. „Eu zic că de această prevedere legală s-a abuzat şi în litera şi în spiritul ei. Peste 350 de lucrări, eu mă mir că au trecut de comisiile din penitenciare şi de judecători”, a afirmat Danileţ.
 
Cătălin Voicu a citat pagina de Facebook a SRI în cartea sa
 
Cazul deţinuţilor care scriu cărţi pentru a beneficia de reducerea pedepsei cu închisoarea (de 30 de zile pentru fiecare lucrare scrisă – n.r.) este şi în atenţia procurorilor DNA, care au deschis o anchetă, care vizează editurile şi profesorii coordonatori care au semnat recomandările. Suspiciunile sunt că deţinuţii ar fi ajutaţi să-şi scrie cărţile din afara penitenciarelor. 
 
În  acest context, Biblioteca Naţională va organiza în luna februarie o expoziţie în care vor fi expuse zeci de cărţi scrise de deţinuţi, au declarat oficiali ai instituţiei pentru ziarul „Adevărul”. 
 
Una dintre cărţile ce urmează să fie expuse este „Stările de criză în democraţie”, scrisă de fostul senator Cătălin Voicu (PSD), condamnat la 7 ani de închisoare pentru corupţie. Autorul arată că a scris lucrarea inspirat de contextul internaţional „caracterizat de un climat de nesiguranţă şi chiar pericol pentru umanitate în condiţiile apariţiei celor două fronturi active Ucraina şi Siria”.
 
Cartea este o înşiruire de legi, tratate internaţionale, şi concepte, punctate pe alocuri cu câteva păreri personale. Are o bibliografie de 38 de cărţi. 
 
„Aşa cum oamenii se nasc goi şi trăiesc sub veşminte, aşa se nasc liberi şi trăiesc sub legi. Veşmintele incomodează oarecum mişcările corpului, însă îl apără de accidentele exterioare, legile strâmtorează pasiunile, însă apără onoarea, viaţa, averile”, este una dintre ideile expuse în cartea semnată de Voicu. 
 
Mai mult, fostul parlamentar arată că una dintre crizele care pot afecta securitatea naţională ori ordinea publică sunt acţiunile săvârşite de grupuri infracţionale organizate sau deplasarea unor grupuri mari de oameni spre ori dinspre zone afectate de criză. 
 
În acest context, fostul senator face trimitere într-o notă de subsol la criza refugiaţilor şi citează o postare publicată marţi, 8 septembrie 2015, de SRI pe pagina de Facebook. Asta în condiţiile în care în închisorile din România deţinuţii nu au acces la internet şi cu atât mai puţin la Facebook. 
 
La rândul lui, fostul magistrat militar Dan Voinea i-a făcut o apreciere generoasă: „În comunitatea academică, domnul Cătălin Voicu şi-a câştigat un prestigiu profesional remarcabil. Ca urmare, elaborarea acestei lucrări ştiinţifice este bine-venită”. Cătălin Voicu a scris şase cărţi în Pentenciarul Găeşti, care i-au adus 180 de zile de câştig. Magistraţii din Găeşti au decis eliberarea condiţionată a acestuia, dar DNA a contestat decizia. Următorul termen din proces este pe 12 februarie. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: