România pierde net 247 de cetăţeni pe zi. Cum poate fi oprită depopularea ţării

România pierde net 247 de cetăţeni pe zi. Cum poate fi oprită depopularea ţării

Îmbătrânirea populaţiei s-a accelerat în ultimii ani

Suntem mai puţini în fiecare zi ce trece cu 247 de persoane, cifră rezultată din decalajul mediu dintre numărul de decese şi cel al naşterilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Specialiştii spun că de vină ar fi nu numai situaţia economică precară, care determină cuplurile să facă mai puţini copii, dar şi tendinţa oamenilor de a pune în prim-plan cariera, în detrimentul familiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

România se află în cel de-al 26-lea an de declin demografic. Numai în primele cinci luni din acest an, populaţia României a scăzut  cu 37.515 de locuitori, ceea ce corespunde unei scăderi medii a populaţiei cu 247 de persoane pe zi, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, numai în luna mai a acestui an diferenţa dintre numărul de decese şi numărul de naşteri a fost de 6.519, reprezentând spor natural negativ.

Sociologii atrag atenţia că politicile demografice neinspirate ne-au adus în această situaţie. Fără un nivel de trai decent, tinerii vor ezita să aducă pe lume copii. Mai mult, aceştia vor îngroşa rândurile celor care părăsesc ţara pentru un trai mai bun, ajungându-se la o veritabilă depopulare a României.

În luna mai a acestui an s-au născut 14.492 copii, cu 1.135 mai puţini comparativ cu mai 2015, şi au decedat 21.011 persoane, număr în creştere cu  361  faţă de nivelul din aceeaşi lună a anului trecut. Potrivit INS, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă  a României a fost de 19,87 milioane de locuitori.

Cariera, înaintea familiei

Cifrele sumbre prezentate de Institutul Naţional de Statistică nu i-au luat prin surprindere pe specialişti. Spre exemplu, sociologul Mircea Kivu susţine că declinul demografic are la bază două explicaţii.

„Ne confruntăm cu scăderea fertilităţii, se nasc mai puţini copii, asta şi pentru că femeile preferă să se implice mai mult în profesia lor şi pun accent pe carieră. Chiar dacă legea te protejează, atunci când lipseşti doi ani de la locul de muncă e clar că nu revii cu aceeaşi viteză. Astfel că amână foarte mult momentul şi, de regulă, dacă primul copil apare târziu, renunţă să-l mai facă şi pe al doilea“, a arătat specialistul.

Cum trebuie încurajaţi tinerii să devină părinţi

Instabilitatea economică de la noi din ţară este un alt motiv pentru care tot mai puţini tineri sub 30 de ani aleg să devină părinţi. „Vorbim inclusiv de precaritatea serviciilor şi cea a prestaţiilor sociale“, a completat Kivu, precizând că aceştia pot fi stimulaţi să devină părinţi doar dacă nivelul de trai va fi îmbunătăţit. Însă tocmai faptul că nu le pot asigura copiilor toate cele necesare îi împinge pe tineri să aleagă calea străinătăţii, completează specialistul. „Este nevoie de o politici demografice coerente, care să se axeze pe bani cheltuiţi inteligent. Efectele s-ar vedea în 10, 20 de ani“, spune Kivu.

„Trebuie sprijinită generaţia tânără - să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Dacă în următorii ani nu vom ajunge la trei copii de cuplu vom asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari“, a declarat şi profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arătând că pierderile sunt mai mari decât câştigurile.

Alfred Bulai: „În realitate, nu ştim câţi suntem“

Sociologul Alfred Bulai pune la îndoială datele INS, susţinând că este foarte posibil ca în România să nu mai fie 19,8 milioane de cetăţeni, aşa cum se arată în statisticile oficiale. „În realitate, nu ştim exact câţi suntem. Nu avem cifre concrete, sunt tineri care au decis să plece, au rămas acolo, au făcut copii în străinătate. Sistematic, după anii 2000, a scăzut populaţia. Problemele demografice sunt grave în timp, mai ales dacă nu există forţă de muncă“, a subliniat Bulai.  Acelaşi lucru îl susţine şi Kivu. „Problema nu e că suntem mai puţini, ci că populaţia e din ce în ce mai îmbătrânită. «Decreţeii» îngroaşă rândurile de pensionari, iar dacă acum avem un salariat la un pensionar, în viitor vom avea doi pensionari la un salariat“, a conchis sociologul.

Vestul, mai depopulat decât Estul

La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,4% din populaţia totală a regiunii. 

Mortalitatea infantilă, în uşoară scădere

Mortalitatea infantilă a fost în uşoară scădere faţă de lunile precedente. Concret, în mai 2016 au murit 124 de copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 140 de decese în a cincea lună din 2015. Însă, cu toate că s-a înregistrat o scădere, România continuă să aibă cea mai mare rată a mortalităţii infantile din întreaga Uniune Europeană.

„Sunt mai mulţi factori care influenţează aceste cifre. Avem, pe de-o parte, femeile care ajung prima oară la medic sau în maternitate abia atunci când nasc, deci ţine şi de prevenţie, şi de educaţie. Însă mortalitatea infantilă ţine de tot ceea ce se întâmplă cu un copil până la vârsta de un an. Sunt inclusiv probleme referitoare la îngrijirea copilului, cu mari diferenţe între ce se întâmplă în mediul rural şi în mediul urban“, a explicat sociologul Mircea Kivu.

Cum ar putea fi salvaţi micuţii

Acesta spune că o altă problemă o reprezintă lipsa de medici pediatri, prea puţini chiar şi pentru numărul de micuţi care se nasc în România în momentul de faţă.

Ţara noastră se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană privind mortalitatea infantilă, cu o rată de 8 la 1.000 de nou-născuţi vii, în 2015, care este dublă faţă de media europeană. O proporţie semnificativă dintre aceşti copii ar putea fi salvaţi dacă s-ar face detecţia precoce a naşterilor premature şi dacă ar exista o organizare eficientă, care să le permită să se nască în maternităţi dotate în mod adecvat, cu echipamente şi cu personal calificat. ;

Ce se va întâmpla în anul 2060

În perspectiva anului 2060, specialiştii anticipează că numărul populaţiei rezidente a României va continua să scadă, ajungând în anul 2060 la 13 milioane de locuitori. În nicio variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea 14,3 milioane de locuitori.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările