Relansarea turismului românesc: De la lockdown la şansă

Turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută revenirea la normalitate. O normalitate, fireşte, aşa cum o permite pandemia care îşi întinde umbra asupra întregii noastre existenţe. Ce oportunităţi are România?

Nimic nu mai e cum a fost. O sintagmă pe care o auzim frecvent în ultima vreme şi care ne va mai însoţi, din păcate, o bună bucată de timp. După mai multe săptămâni de lockdown, impus pentru a frâna răspândirea pandemiei de coronavirus, Europa relaxează, treptat, măsurile de carantină, încercând să revină la normal. Evident, la un altfel de „normal”, la o normalitate care, cel puţin pentru o vreme, pentru câteva luni sau chiar mai mult, va fi marcată de actuala pandemie şi de criza pe care aceasta a generat-o în lume. Că economia are şi va avea extrem de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus e evident şi ni se aminteşte practic zi de zi. Turismul este unul dintre sectoarele cele mai lovite de criză – cu o pondere mai mică sau mai mare în PIB, variind de la o ţară la alta.

Suntem în faza în care, în prag de sezon estival, statele lumii încearcă să-şi relanseze turismul, elaborând, precaut, strategii apte să salveze milioane de locuri de muncă şi să ofere condiţii optime, sub aspectul siguranţei, celor dornici de vacanţă. Şi România, cu potenţialul său turistic, a pornit pe acest drum şi mi se par salutare iniţiativele Alianţei pentru Turism (APT), o organizaţie înfiinţată recent şi care reuneşte 18 asociaţii din toate domeniile reprezentative, de relansare a turismului românesc, prezentate luni după-amiază într-o conferinţă de presă la care am asistat cu interes.

Turismul, pe butuci

E clar că nu va fi uşor şi că atât pentru turişti cât şi pentru operatorii din turism vacanţele vor fi anul acesta cu totul altfel decât erau obişnuiţi. Cu aproximativ un an în urmă, în primăvara lui 2019, stăteam de vorbă în încântătorul complex muzeal Astra din Dumbrava Sibiului cu preşedintele Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, Alin Chipăilă. Interlocutorul meu era pe atunci plin de optimism şi avea şi de ce. Ne aflam la începutul unui an plin de evenimente: Summitul UE, găzduit de oraşul transilvan încărcat de istorie, vizita Papei Francisc în regiune, Festivalul Internaţional de Teatru (FITS) care, timp de zece zile atrage la Sibiu anual, în luna iunie, sute de mii de spectatori (în 2019 au fost peste 700.000) cu o agendă bogată în evenimente in- şi outdoor, prin artiştii de excepţie din ţară şi străinătate. Apoi, întreaga zonă a Sibiului a purtat anul trecut titlul de Regiune Gastronomică Europeană, un prilej pentru multe evenimente culinare. Toate acestea se adaugă numeroaselor manifestări culturale, meşteşugăreşti, gastronomice, pe care Sibiul le găzduieşte de-a lungul anului în frumoasele sale locaţii, de pildă în Piaţa Mare din centrul istoric al cetăţii. Un highlight este, de exemplu, toamnă de toamnă, Târgul Olarilor sau, pe timp de iarnă, Piaţa de Crăciun, devenită una dintre cele mai căutate din Europa.

Alin Chipăilă: Avem nevoie de relaxare după o perioadă care ne-a încercat serios psihicul

Ei bine, între timp situaţia s-a schimbat radical. Toate manifestările culturale au fost, deocamdată, fie anulate, fie reprogramate. Însuşi prestigiosul festival de teatru a căzut victimă pandemiei şi se va desfăşura în acest an, între 12 şi 21 iunie, doar într-o formulă online.

„2019 a fost un an excepţional pentru Sibiu”, conchide, nostalgic, Alin Chipăilă, cu gândul la lunile care au precedat criza coronavirus, declanşată cu o forţă nebănuită. „Impactul crizei asupra branşei noastre este unul major”, deloc de mirare dacă ne gândim că „în proporţie de aproape 97 la sută, capacităţile de cazare au fost închise, rămânând funcţionale doar cele care au găzduit persoane aflate în carantină sau personal medical”, explică preşedintele AJT Sibiu. Cifrele vorbesc de la sine: „În 2019, în regiune au fost înregistraţi aproximativ 600.000 de turişti, dintre care în jur de 155.000 din străinătate, în majoritate proveniţi din spaţiul de limbă germană”.

Pensiunea "Ileana" din Orlat. Vedere din grădină

Dorin şi Bogdan Beu au folosit lunile de iarnă pentru a-şi renova pitoreasca pensiune din Orlat, localitate situată în mult îndrăgita zonă a Mărginimii Sibiului, fiind pregătiţi să-şi primească oaspeţii, care deja de două decenii sosesc cam în aceeaşi proporţie din ţară şi din străinătate (cu precădere din Franţa, Germania, Elveţia şi Marea Britanie. „Primele rezervări le-am primit deja la începutul anului, dar din cauza pandemiei a trebuit să le anulăm pe toate”, spune Dorin Beu, care în lunile de vară e asaltat pur şi simplu de turişti. Şi ei nu sunt singurii. Mulţi proprietari de pensiuni, hoteluri, restaurante au investit în lucrări de modernizare, neputând acum să-şi recupereze banii.   

Siguranţă, calitate, sustenabilitate

„De la o activitate economică ce reprezenta aproape 3% din PIB, la nivel de ţară, ne-am trezit brusc cu zero!”, descrie Alin Chipăilă situaţia dramatică din turism, adăugând: „De turism avem, însă, nevoie, bineînţeles sub aspectul activităţii economice, dar nu numai. Noi, ca oameni, avem nevoie de relaxare – mai ales după o perioadă care ne-a încercat serios psihicul. Va fi foarte important să găsim o cale de a ne reîncărca bateriile şi a depăşi aceste momente grele”. Cum îşi imaginează el turismul în acest an marcat de pandemie? „Cred că primele forme vor fi acelea de turism familial sau individual. Oamenii vor căuta destinaţii care nu sunt foarte aglomerate şi din acest punct de vedere Sibiul, Transilvania se bucură de un bun renume. Vor căuta destinaţiile verzi, sustenabile, se vor axa mai mult pe ecoturism, pe turismul de calitate şi înainte de toate sigur. Suntem o regiune ideală pentru plimbări şi drumeţie şi pregătim deja agenda pentru Capitala Europeană a Drumeţiei, titlu pe care Sibiul îl va deţine anul viitor.”

Cancelara Angela Merkel făcând o baie de mulţime în Piaţa Mare din Sibiu, cu prilejul summitului UE (9.05.2019)

Criteriile cheie în alegerea destinaţiei de vacanţă din acest an vor fi oricum înainte de toate: siguranţa  sanitară, zonele neaglomerate, calitatea, sustenabilitatea, ecoturismul, preferate fiind casele şi apartamentele de vacanţă, pensiunile şi hotelurile mai mici. Dar şi acestea, ca şi hotelurile mari, vor trebui, înainte de toate, să inspire oaspeţilor sentimentul că acolo sunt în siguranţă. Anul turistic 2020 va fi un an bun – desigur pe cât e posibil în condiţiile date – doar dacă atât angajaţii din branşă cât şi clienţii vor respecta, deopotrivă, normele de protecţie necesare. „Ne gândim bineînţeles la sănătatea turiştilor pe care îi găzduim, şi, în acelaşi timp, şi la sănătatea noastră. E un aspect pe care îl luăm foarte în serios”, subliniază Bogdan Beu.

Valorificarea şanselor şi potenţialului României

Aşadar, cum ne putem imagina sezonul turistic din această vară şi în general turismul anului 2020? E limpede că, la fel ca germanii, francezii sau spaniolii, şi românii îşi vor petrece în număr mai mare decât de obicei concediul în propria ţară, poate chiar în propria regiune, acolo unde se pot relaxa simţindu-se în siguranţă. Pe 1 iunie, în România se redeschid terasele iar, probabil, pe 15 iunie şi restaurantele de interior. Prin iniţiativa „SOS Turismul Românesc”, APT atrage atenţia că „fără o strategie curajoasă de relansare riscăm să avem la nivel naţional pierderi economice irecuperabile” şi recomandă ca „România să facă parte din primul pluton de ţări care redeschid turismul. Faptul că avem un număr relativ mic de decese, dar şi zone în care se poate practica un turism individual sau chiar izolat (vezi Delta Dunării, părţi mari din Transilvania, Bucovina, Maramureş etc.) ar putea fi atuuri importante de care România trebuie să profite”.

Delta Dunării, fără îndoială una din regiunile care ar putea răspunde cerinţelor turiştilor în acest an

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, declara luni la Berlin, la finele unei videoconferinţe cu colegi din mai multe state UE, că se doreşte „revenirea, pas cu pas, la normalitate”, pronunţându-se pentru „o relansare controlată a turismului european”. În prezent, la nivelul UE, statele membre poartă discuţii cu ţări partenere, în parte, pentru a vedea cum şi în ce condiţii ar putea funcţiona activităţile turistice, cum ar putea fi deschise aşa-numitele culoare de călătorie care să ofere un plus de siguranţă turiştilor. Astfel de culoare ar putea fi deschise din Germania, Austria, Elveţia sau Ungaria spre România, potrivit APT. Transilvania, de exemplu, dispune şi de avantajul că din afara se poate ajunge acolo mai lesne cu maşină, dat fiind că încă nu e foarte clar din ce moment şi sub ce formă vor fi reluate zborurile companiilor internaţionale. Să sperăm că România va şti să profite de pe urma atuurilor pe care le are în actuala criză şi totodată de imensul potenţial turistic, neexploatat până acum la adevărata sa valoare.

Medana Weident - Deutsche Welle