Controverse în jurul Pilonului 2: contribuțiile la pensii private ar putea crește, cele la stat – reduse
0O propunere legislativă pentru completarea art.43 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, înregistrată la Senat spre finalul lunii septembrie, vizează creșterea etapizată a contribuției la Pilonul 2 de pensii private și implicit reducerea contribuției la fondurile Pilonului 1 de pensii publice.
Propunerea legislativă care modifică legea fondurilor de pensii administrate privat prevede o creștere etapizată a contribuției la Pilonul II: 5,25% începând din 1 ianuarie 2026 și 6% din 1 ianuarie 2027.
În sprijinul aprobării actului normativ, inițiatorii - deputații PNL Raluca Turcan și Florin-Claudiu Roman - au invocat că Legea prevedea inițial creșterea contribuției de la 2% la 6% în termen de 8 ani de la începerea colectării, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an.
Potrivit Expunerii de motive, măsura este necesară pentru a recupera decalajul față de calendarul inițial de majorare stabilit încă din 2008, dar amânat repetat din cauza crizelor economice, arată inițiatorii: „Crizele economice și financiare din ultimii 15 ani au determinat guvernele să adopte derogări și amânări de la implementarea majorării anuale a contribuțiilor individuale”, deși „toate prognozele demografice și financiare demonstrau foarte clar că, după anul 2030, sistemul de pensii de asigurări sociale de stat (Pilonul I) va avea mari dificultăți în a asigura o rată decentă de înlocuire a salariului prin pensie”.
Potrivit documentului, în următorii ani, tot mai mulți participanți la Pilonul II vor ajunge la pensie, iar fondurile trebuie întărite pentru ca sumele acumulate să fie suficiente.
„Pilonul II de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se precizează în expunerea de motive.
Propunerea legislativă răspunde angajamentelor asumate de România prin PNRR, care vizează „asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon”.
ASF a dat aviz favorabil
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis deja avizul favorabil, considerând că majorarea contribuției este oportună și benefică pentru consolidarea pensiilor private. În punctul de vedere transmis Senatului, ASF arată că Pilonul II contribuie la acumularea unui activ personal care să asigure un trai decent la pensionare, iar o cotă mai mare va stimula investițiile fondurilor de pensii în economia reală, inclusiv prin asigurarea finanţării datoriei publice pe termen mediu şi lung.
Proiectul va fi analizat de Comisia pentru muncă și protecție socială și de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat. Ulterior, propunerea legislativă va ajunge în plenul Senatului, prima Cameră sesizată, iar decizia finală va aparține Camerei Deputaților.
Dacă legea va fi adoptată și promulgată, prima majorare a contribuției la Pilonul II se va aplica de la 1 ianuarie 2026, urmând ca procentul de 6% să devină efectiv un an mai târziu.
Consiliul Economic și Social se opune majorării contribuției la P2 în detrimentul P1
Consiliul Economic și Social, care reunește reprezentanți ai statului, ai patronatelor și ai sindicatelor, a emis aviz negativ, argumentând că „propunerea legislativă nu este insoţită de ttn studiu de impact, cu toate că propune o modificare esenţială de natură a afecta echilibrul în ce priveşte sistemele de pensii actuale și viabilitatea Pilonului 1 de pensii”.
Scopul elaborării studiului de impact este de a estima costurile şi beneficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea propunerii legislative, precum şi de a evidenția dificultățile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse, a argum entat CES.
Pe de altă parte, CES arată că în PNRR, în cadrul Reformei 6, este prevăzut faptul că se are în vedere asigurarea viabilităţii financiare pentru Pilonul II de pensii prin sporirea contribuţiilor la acest sistem, fără insă a se face nici o precizare referitor la procentul de creştere sau chiar la o creştere a cotei de contribuţii transferate din Pilonul 1 (P1) în Pilonul 2 (P2). „Ca urmare, justificarea de necesitate nu este una validă, în plus o astfel de creştere presupunând un efort bugetar semnificativ care nu este nici precizat şi nici nu se identifică sursele de finanțare pentru acoperirea deficitului creat”, notează CES.
Reprezentanții CES amintesc că bugetul asigurărilor sociale se află într-un deficit cronic, cu şanse foarte reduse de echilibrare în următorii ani și că diminuarea contribuțiilor la Pilonul 1 va majora și mai mult acest deficit.
În plus, aceștia au invocat că, din cei 8,4 milioane de participanți, doar 4,4 milioane mai cotizează lunar, restul având sume acumulate la un nivel foarte mic.
„Chiar şi în cazul celor 4,4 milioane de conturi alimentate, este necesar să avem în vedere structura salariilor din economie, în care peste 80% sunt sub salariul mediu, astfel acumulările din P2 sunt oricum foarte mici. Mai mult, conform formulei de calcul prevăzută de propunerea legislativă privind plata pensiilor private, peste 80% din contribuabilii actuali vor primi pensie o perioadă de timp foarte scurtă, între 1 an şi maxim 5 ani, după care vor rămâne dependenţi exclusiv de pensia din sistemul public”, arată CES.
Precizăm că o lege nu poate fi aprobată fără avizele acordate de CES și comisiile din Parlament, dar acestea au statut de consultare, nefiind obligatoriu ca legiuitorii să țină cont de ele atunci când legea este adoptată.
Se încarcă comentariile...
