VIDEO REPORTAJ Cum fac Primăria Generală şi Ministerul Educaţiei reclamă la droguri pe bulevardele Bucureştiului

VIDEO REPORTAJ Cum fac Primăria Generală şi Ministerul Educaţiei reclamă la droguri pe bulevardele Bucureştiului

Inspectoratul Şcolar Municipal a reacţionat şi a spus că distribuirea materialelor în şcoli a fost stopată

După cazul afişelor antivaccinare, străzile Capitalei sunt împânzite de advertorialele unei campanii antidrog, cu informaţii false şi care, din contră, pot stârni curiozitatea copiilor spre consumul de substanţe psihoactive, atrag atenţia specialiştii în domeniu

Ştiri pe aceeaşi temă

Iniţiativa a fost luată chiar de Primăria Capitalei, care a primit susţinerea Ministerului Educaţiei, dar şi a altor parteneri a căror implicare pune semne de întrebare.

De sâmbătă seara, Bucureştiul este împânzit de afişe galbene cu informaţii contradictorii şi de multe ori nereale despre droguri. Specialiştii în domeniu atrag atenţia că acestă campanie, care aparţine Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) şi are girul Primăriei Capitalei şi al Ministerului Educaţiei, în unele cazuri prezintă drogurile sub un aspect pozitiv, similar unui advertorial pentru consumul de droguri. 
 
„Există o problemă simplă în azvârlirea nediscriminată a unor astfel de informaţii în spaţiul public: riscăm să fie prost înţelese. Vorbim de genul de informaţii care trebuie să vină de la un pedagog, de la un specialist pregătit cu privire la abordarea acestei probleme şi capabil să explice şi să răspundă întrebărilor unor copii. Pe lângă faptul că acel cearşaf de informaţii seci poate fi, în cel mai bun caz, ineficient, nu există nicio logică în spatele ei. Avem informaţii amestecate, despre droguri, despre familiile consumatorilor, despre codependenţă, o noţiune ce nu este încă fundamentată ştiinţific, ca să nu mai vorbim de informaţiile despre «cleştişorii metalici pentru ţigări». Nimeni nu poate şti care este grupul ţintă al acestei campanii. În al doilea rând, vorbim de informaţii evident eronate, precum ideea că substanţele din clasa halucinogenelor «provoacă o toleranţă în organism ducând la moartea consumatorilor». În realitate vorbim de cele mai sigure substanţe din punct de vedere al pericolului vital. Există problema ca cineva care descoperă aceste neadevăruri să respingă tot restul documentului. Este adevărat că unele informaţii de acolo sunt adevărate, precum faptul că heroina te omoară. Apoi, există riscul ca unui adolescent care nu stă să citească tot acel afiş să-i stârnească însă curiozitatea. Sunt unele studii care indică faptul că simpla informare poate să aibă efecte negative asupra persoanelor predispuse sau care trec prin anumite experienţe negative. Nu cred că am mai văzut vreodată o astfel de iniţiativă care, frizând adesea ridicolul, să fie şi o sursă de mare pericol pentru sănătatea publică”, a declarat pentru „Adevărul” medicul Eugen Hriscu, specialist în problema prevenirii consumului de droguri, fondatorul clinicii ALIAT, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor.
    
 

Mesajul nu este inofensiv

 
La rândul ei, Alina Dumitriu, directoare executivă a Asociaţiei Sens Pozitiv, susţine că informaţiile prezentate în această campanie nu sunt inofensive şi că ele vin de la un ONG, singurul care acţionează după o strategie dovedită ineficientă. „Din păcate mesajul unei astfel de campanii nu este inofensiv. Prevenirea consumului de droguri în rândul populaţiei este o ştiinţă. Există exemple de bune practici, există colective de cercetători, reviste de specialitate etc. Iar atunci când le vorbeşti copiilor despre aceste substanţe le trezeşti automat curiozitatea. Există un anumit mod de a le introduce în discuţie, pe ce aspecte se pune accentul. Nu merge să le zici că drogurile sunt proaste când ei le iau să fugă de realitate, iar atunci când le iau le e bine. Vedem aceeaşi strategie falimentară, «Spune Nu Drogurilor», moştenită de la Nancy Reagan, şi dovedită cu zeci de studii cu efecte negative devastatoare. Nouă ne mor oameni zilnic din cauza drogurilor, iar ei pun pe afişuri faptul că drogurile ne calmează”, a explicat Dumitriu.
 

Autorităţile de forţă susţin informaţiile CIADO

 
Însă Gigel Lazăr, directorul CIADO, susţine că informaţiile de pe afiş sunt din studii internaţionale şi din cartea academicianului Bălăceanu – Stolnici, chiar preşedintele ONG-ului. „Multe dintre definiţiile de pe poster sunt luate din cartea domnului academician Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Tentaţie şi dependenţă» şi altele, din studii europene. Definiţiile sunt universal valabile. Informaţiile prezente în poster au fost citite şi validate de către specialiştii de la Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cum ar fi Diana Şerban şi Cătălin Ţone, de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate”, a declarat Lazăr. Directorul CIADO a susţinut că prin lipirea posterelor în oraş s-a urmărit „atragerea atenţiei asupra unui fenomen în creştere în Capitală” şi că această campanie nu a fost finanţată de autorităţile publice. 
     
La rândul său, specialista ANA, Diana Şerban, afirmă că CIADO este bine intenţionată şi că a derulat multe campanii în ultimii 113 ani. „Am primit afişul şi susţin că informaţiile prezentate sunt corecte. Este un afiş plin de informaţii şi cred că acestea ar fi fost mai utile dacă ar fi fost puse într-o broşură.  Dacă scrii despre efectele pe termen scurt ale consumului de droguri, nu înseamnă că încurajezi consumul. Eu, ca specialist în prevenire, consider că este important să precizezi şi efectele. Nu cred că putem pune la îndoială autoritatea profesională a domnului Stolnici, care este medic”, a precizat Şerban.  

Federaţia Naţionala a Asociaţiilor de Părinţi Bucureşti (FAPB), partener al campaniei, arată că prin postere se doreşte strict informarea privind consumul de droguri, riscurile şi care sunt drogurile care îi afectează pe copii. „Campania de informare se adresează părinţilor şi copiilor, pentru a cunoaşte efectele drogurilor. Afişele respective sunt doar o componentă a campaniei.  Aceasta mai are şi o componentă culturală, copiii şi părinţii fiind invitaţi la piese de teatru despre ce alternative sigure şi sănătoase de a petrece timpul liber există, tocmai pentru a nu fi interesaţi de consumul de droguri”, susţine reprezentantul FAPR, Eugen Ilea. Acesta mai arată că Strategia României privind consumul de droguri provine din Strategia Europeană privind de la Bruxelles, la care Guvernul a aderat iar CIADO este consultant pe strategie.  (Simona Chirciu)
 

Inspectoratul şcolar a stopat distribuirea afişelor

 
Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar Municipal a reacţionat şi a spus că distribuirea materialelor în şcoli a fost stopată până la primirea unui feedback din partea specialiştilor. „Vom stopa distribuirea acestor materiale în unităţile de învăţământ până nu vom primi un feedback cu privire la conţinut, din partea instituţiilor abilitate”, a precizat inspectorul general adjunct ISMB Ştefania Manea.
 
„Vorbim de un domeniu cu multe nuanţe, iar populaţia de la noi înţelege doar aproximativ problema substanţelor psihoactive şi din lipsa acută a unor specialişti, a unor voci autentice în problema dependenţei de droguri. Practic orice «Gigel» poate să vină la noi şi să ne vândă jumătăţi de adevăruri fără ca specialiştii din domeniu să se sesizeze. În cazul de faţă, reacţia ALIAT este cu atât mai salutară. Avem iarăşi un caz ce aminteşte de episodul cu advertorialul antivaccinare de la Braşov şi trebuie să ne întrebăm care este procedura şi modul în care autorităţile autorizează astfel de mesaje. Constituţia ţării impune obligaţii clare acestora de a «veghea la sănătatea populaţiei», de a se «implica activ în promovarea sănătăţii» sau de a avea grijă de categoriile vulnerabile, cum sunt copiii. Unde anume au vegheat instituţiile statului la sănătatea noastră aici? Gigel are voie să facă orice pamflet, orice poezie medicală, însă să nu ne-o vândă drept informaţie medicală”, este de părere psihiatrul Gabriel Diaconu.
 

Campanie plină de informaţii false

 
Medicul Eugen Hriscu a atras atenţia într-o postare pe blogurile „Adevărul” despre erorile şi problemele factuale ale campaniei CIADO.
 
„«Marijuana provine din planta de cânepă indiană, iar partea plantei care conţine drogul în sine este floarea. Drogul se găseşte mult mai puţin în seminţele, frunzele şi tulpina plantei» Asta ca să ştim exact unde să căutăm! Opiaceele «provoacă stări temporare de amorţeală, linişte, exaltare». Nu ştiu alţii cum sunt, dar pe mine liniştea mă atrage cel mai mult din acest trio.  Sunt incluse neadevăruri crase într-o formulare dubioasă din punct de vedere medical precum «halucinogenii (sic!) provoacă o toleranţă în organism ducând la moartea consumatorilor». Substanţele din clasa halucinogenelor sunt printre cele mai sigure substanţe din punct de vedere al pericolului vital. Sau detalii inedite – părinţii sunt îndrumaţi să caute dacă tinerii nu au «cleştişori metalici pentru ţigări de marijuana, cu extremităţile înnegrite sau gudronate» Singura dată când am văzut sau auzit de o astfel de ustensilă a fost la personajul jucat de Jack Nicholson în filmul Easy Rider, produs în 1969. Dar cine ştie, modele revin. În final, ni se mai spune că «Marijuana este un drog la fel ca şi alcoolul, cocaina sau ecstasy» ceea ce ridică întrebarea dacă ce citim sunt informaţii ancorate ştiinţific sau e o profesiune de credinţă a unui autor necunoscut care şi-a văzut opera publicată pe bani publici şi lipită pe pereţii oraşului”, a scris acesta.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: