Procurorii DNA Iaşi, cu doar şase dosare trimise în judecată în tot anul 2019, au dat în judecată propria instituţie pentru a cere salarii mai mari

În 2019 DNA Iaşi a trimis la instanţă doar şase dosare, în unul dintre acestea, un poliţist acuzat de luare de mită a fost achitat definitiv pe motiv că nu există probe

Şase din cei şapte procurori ai Serviciul Teritorial Iaşi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi-au dat în judecată angajatorul anul trecut pentru mărirea drepturilor salariale, asta deşi au salarii între 14.500 şi 16.500 de lei. Deşi au pierdut procesul, zilele trecute unul dintre cei şase procurori a făcut recurs la decizia instanţei.

În 2019, şase procurori de la DNA Iaşi, cu salarii între 14.500 şi 16.500 de lei net lunar, şi-au dat în judecată angajatorul pentru mărirea drepturilor salariale. În acelaşi an, DNA Iaşi a trimis la instanţă doar şase dosare. În unul dintre acestea, un poliţist acuzat de luare de mită a fost achitat definitiv pe motiv că nu există probe, scrie G4media.

Şase din cei şapte procurori ai Serviciul Teritorial Iaşi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au purtat în 2019 o asiduă corespondenţă cu şefii de la Bucureşti în încercarea de a-i convinge să le mărească salariile cuprinse între 14.500 şi 16.500 lei net. Nu au reuşit, aşa că au intentat un proces. L-au pierdut, dar unul dintre ei a depus recurs zilele trecute.

În ceea ce priveşte activitatea din acelaşi an, DNA Iaşi a întocmit doar şase rechizitorii. Cel mai răsunător – cazul unui poliţist acuzat de luare de mită – s-a terminat cu o achitare definitivă pe motiv că fapta nu există. Iar în dosarul cu cei mai mulţi inculpaţi, verificarea legalităţii întocmirii rechizitoriului s-a lăsat cu descoperirea de către judecător a mai multor neconcordanţe în argumentaţia procurorului.

Procurorii au susţinut că sunt discriminaţi faţă de alţi angajaţi din sistemul judiciar

În luna octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea intentată de şase procurori de la DNA Iaşi împotriva angajatorului. Reclamanţii au susţinut că sunt discriminaţi faţă de alţi angajaţi din sistemul judiciar, ”personalul la care fac referire fiind, la acest moment, salarizat corespunzător unei valori de referinţă sectorială mai mare (de 440,154 de lei, respectiv 484,169 de lei) decât cea de 421,36 de lei, respectiv 463,5 de lei raportat la care le-au fost şi le sunt calculate drepturile salariale.”

În dosar, cei şase au mai solicitat anularea a patru ordine ale şefului DNA din perioada ianuarie – aprilie 2019 prin care li se respingea creşterea veniturilor şi obligarea angajatorului la recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente cu luarea în considerare a unui cuantum al valorii de referinţă sectoriale invocate. În cazul admiterii acţiunii, ei mai cereau ca recalcularea salariilor să se facă începând cu luna aprilie 2015.

Prin decizia 557 din 8 octombrie 2019, instanţa a stabilit că ”actul contestat este legal şi temeinic, fiind emis în aplicarea Legii nr.153/2017, drepturile salariale ce li se cuvin reclamanţilor începând cu data de 1 ianuarie 2019 fiind stabilite conform reglementărilor legale în vigoare. De asemenea, acesta respectă principiul sustenabilităţii financiare, care presupune stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, precum şi obligaţia ordonatorilor de credite de a stabili salariile astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu”. Dosarul va ajunge la Înalta Curte după ce unul dintre reclamanţi, Daniel Alin Coca, a depus recurs.