Predoiu, acuzat că a făcut nominalizările la conducerea marilor Parchete ignorând opiniile celorlalţi magistraţi din Comisie

Asociaţia Mişcarea pentru Statutul Procurorilor îi cere ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, lămuriri în privinţa nominalizării şefilor la Parchetul General, DNA şi DIICOT. Asta după ce s-a aflat că nu toţi membrii comisiei de interviu au fost de acord cu  propunerile făcute de ministru. Una dintre ele: Bogdan Licu.

Propunerile pentru funcţiile de conducere a marilor Parchete înaintate de către ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu spre avizare la CSM generează în continuare controverse. Magistraţii pun sub semnul întrebării modalitatea în care ministrul Justiţiei i-a „cernut” pe candidaţi în condiţiile în care la Parchetul General a fost propus pentru funcţia de prim-adjunct procurorul Bogdan Licu, acuzat că ar fi plagiat de două ori şi despre care presa susţine că a avut rezultate mediocre spre proaste la învăţătură. De altfel acestea au fost doar două dintre motivele pentru care majoritatea membrilor comisiei de interviu nu au fost de acord cu numirea acestuia în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României.

Ieri Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” a emis o scrisoare deschisă în care îi adresează lui Cătălin Predoiu o serie de întrebări, din care rezultă că procurorii din această asociaţie au îndoieli cu privire la modul prin care s-au făcut nominalizările. 

„Nominalizările sau, acolo unde este cazul, respingerea tuturor candidaţilor au fost efectuate în baza votului fiecărui membru al comisiei? În cazul în care nu a existat un sistem de vot sau de decizie colectivă vă rugăm să ne precizaţi dacă nominalizările sau, acolo unde este cazul, respingerea tuturor candidaţilor, au fost în concordanţă cu opinia membrilor comisiei sau opţiunea ministrului a fost contrară evaluării realizate de comisie”, l-au întrebat magistraţii pe ministru. Acesta din urmă a răspuns „Legea prevede limpede că propunerile se fac de către ministrul Justiţiei. Comisia de interviu a avut rolul de a ajuta ministrul să desfăşoare un interviu mai comprehensiv şi să îi furnizeze o paletă largă de opinii în evaluarea candidaţilor. Aceste întrebări încrucişate din cadrul interviurilor şi evaluările privind prestaţia candidaţilor au fost de mare şi real folos în luarea unei decizii de propunere. Însă aceste propuneri sunt şi rămân în responsabilitatea ministrului Justiţiei. A lua o decizie pe baza unui vot în comisia de interviu, ar fi însemnat pur si simplu încălcarea legii. Cred însă că Asociaţia Procurorilor cunoaşte prevederile legale”, a explicat Predoiu pentru „Adevărul”.

Surse apropiate comisiei de interviu au declarat pentru Adevărul că ministrul , în general, nu a ţinut cont de vocile membrilor Comisiei atunci când a făcut nominalizările pentru procurorii care vor merge mai departe în faţa CSM spre a fi validaţi în posturile de conducere. 

În mod particular, ministrul nu ar fi luat în seamă ceea ce i-au spus cei din Comisie atunci când l-a ales pe procurorul Bogdan Licu pentru a fi propus, mai departe, către CSM, dar nici atunci când a nominalizat-o pe Giorgiana Hosu la conducere DIICOT.

Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat de două ori

În 2015, procurorul Bogdan Licu a fost acuzat că a plagiat mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conţinut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naţionale şi internaţionale de citare în operele ştiinţifice din teza sa de doctorat. Bogdan Licu l-a plagiat masiv pe judecătorul Cristi Dănileţ, fostul său coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ministerul Educatiei si Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" au declanşat procedurile de verificare a standardelor de calitate sau etica profesionala ale tezei de doctorat a procurorului general interimar Bogdan Licu.

A doua oară, în 2019, procurorul a fost acuzat că ar fi „copiat mare parte dintr-un capitol pe care l-a scris într-o carte apărută în 2005”, scrie site-ul linx.crji.org. Bogdan Licu abia a promovat la Drept Penal

În acelaşi timp, presa a publicat fotocopii după diplomele lui Bogdan Licu, din care rezultă că acesta a avut note proaste la învăţătură, spre mediocre în momentele lui de „strălucire”. El a absolvit Dreptul la Universitatea „Spiru Haret” cu nota 7,54. La licenţă Bogdan Licu a luat 5 la Drept Penal şi 6 la Drept Civil. 

Procurorul a absolvit Liceul Sanitar din Bucureşti la profilul sanitar- laborant farmacie. Examenul de bacalaureat de la finalul clasei a XII-a l-a promovat cu media generală 7,00. El a obţinut nota 5 la Limba Română, 6 la Chimie, 8 la Biologie şi 9 la proba practică, nota care i-a ridicat şi media la examen. Mediile generale pentru cei patru ani de studiu din liceu au fost modeste: 7,66 în clasa a IX-a (profilul chimie- biologie), 7,25 în clasa a X-a (profilul chimie- biologie), 5,62 în clasa a XI - a (profilul sanitar) şi 6,35 în clasa a XII-a (profilul sanitar).

Predoiu i-a supărat pe magistraţii oneşti

În acelaşi timp, Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” au criticat propunerile legislative ale ministrului Predoiu, cuprinse în proiectul care vizează desfiinţarea Secţiei speciale. Judecătorii şi procurorii afirmă că acestea consolidează, contrar Constituţiei, un soi de „impunitate largă” pentru magistraţi. Ei vorbesc în mod special despre cele două „filtre” în procedura de anchetă în cazul magistraţilor: avizul procurorului general şi avizul pe rechizitoriu al CSM. „Atragem atenţia că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistraţii oneşti din România”, avertizează cele două asociaţii profesionale.