Pacienţii grav bolnavi, la spital. Ceilalţi, pe listele de aşteptare ale policlinicilor

Pacienţii grav bolnavi, la spital. Ceilalţi, pe listele de aşteptare ale policlinicilor

Pacienţii vor merge la medicul de familie, apoi la cel din ambulatoriu FOTO Adevărul

Din martie, pacienţii români nu vor mai sta câte doi în pat, asta pentru că la internare vor ajunge strict urgenţele. Mai exact, bolnavii vor fi trimişi în policlinici, aflate în paragină şi lipsite de dotări şi specialişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ideea mai marilor de la Sănătate de a face economii prin scoaterea pacienţilor din spitale şi trimiterea lor în policlinici sau în ambulatoriu pentru consultaţii nu e una tocmai fericită. Aşa susţin specialiştii din domeniu care explică faptul că integrate sau nu în spitale, ambulatoriile de specialitate, în special cele din teritoriu, nu au la ora actuală nici suficienţi specialişti care să asigure un număr atât de mare de consultaţii, preconizat de oficialii de sănătate, dar nici dotările necesare pentru un act medical de calitate.

Chiar şi medicii care îşi desfăşoară la ora actuală activitatea în ambulatoriu recunosc că sunt limitaţi din aceste puncte de vedere. „În acest moment, singurii care mai îndrăznesc să treacă pragul cabinetelor din policlinici, aflate de ani buni în paragină, sunt bătrânii”, arată aceştia.

Deşi Ministerul Sănătăţii (MS) a alocat deja un buget de 647 de milioane de lei, faţă de 450 de milioane în 2013, pentru a îmbunătăţi condiţiile din ambulatoriile spitalelor şi din policlinici, specialiştii din sistem sunt de părere că se vor scurge ani buni până când condiţiile din sistemul prespitalicesc românesc se vor apropia de normal. Cinci ani, cel puţin, susţin experţii, şi asta numai dacă finanţarea pentru medicina de ambulator ar creşte treptat în următorii ani.

Liste de aşteptare pentru bolnavi

Concret, ministrul Sănătăţii a explicat că o afecţiune tratată în ambulatoriul de specialitate poate costa de aproape 20 de ori mai puţin decât dacă ar fi tratată în internare continuă, completând că şi-ar dori ca 70% din cazuri să fie tratate în acest sistem. „Este evident că vor exista diferenţe între diferite zone ale ţării. Este evident că vor exista diferenţe între Bucureşti şi centrele universitare, unde nu sunt probleme deosebite, în timp ce în oraşele mici şi în zonele rurale sunt mari probleme”, a declarat medicul Cosmin Alexandrescu de la Policlinica Vitan.

Practic, noul pachet de servicii medicale de bază încearcă să definească un traseu clar al asiguratului, atunci când se vede nevoit să ajungă la medic. Iniţial, merge la medicul de familie, care, dacă este depăşit de situaţie şi nu poate pune un diagnostic clar, îl redirecţionează pe acesta către medicul din ambulator. În funcţie de starea de sănătate a bolnavului, medicul din ambulator stabileşte, pe proprie răspundere, care este intervalul în care pacientul va fi consultat. Prin urmare, o noutate absolută în pachetul de bază sunt listele de aşteptare după priorităţi, sistem utilizat de unele ţări europene, cum ar fi Anglia: semiurgent (7 – 28 zile), intermediar (una – trei luni) şi de rutină (trei - şase luni).

De altfel, pentru a face faţă unui flux mare de pacienţi, medicii din ambulatoriu ar putea lucra pe ture, existând posibilitatea ca ei să fie plătiţi diferenţiat, în funcţie de gradul de complexitate al consultaţiilor.

Multe policlinici, sunt în paragină

Subfinanţarea cronică este unul dintre motivele pentru care policlinicile şi ambulatoriile de spital funcţionează pe cota de avarie de ani buni. Clădiri aproape părăsite, cu tencuiala căzută, medici puţini şi slab pregătiţi, mai ales în teritoriu, aparatură defectă şi pacienţi pe care-i numeri pe degete. Aşa poate fi descris, în câteva cuvinte, sistemul prespitalicesc din România, pe care mai marii de la Sănătate încearcă să-l învie, pompând bani în el. Dar asta nu pentru a-i acorda românului mai multă calitate, ci pentru a elimina din costurile ridicate ale internărilor excesive.

„Sunt pacienţi care mai merg la consultaţii în policlinică. Problema e că cei mai buni doctori au ales să îşi deschidă cabinete private şi să nu mai încheie contracte cu casele de sănătate. Sunt policlinici în teritoriu în care medicii sunt foarte slab pregătiţi, se mulţumesc cu puţin şi zac acolo. Partea proastă e că avem în România policlinici care sunt în paragină, unele din ele sunt ale primăriilor care n-au niciun interes să le renoveze. Se mulţumesc să ia chirie şi atât”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

Clădiri improprii şi lipsă de comunicare între medici

Dacă Policlinica Vitan din Bucureşti este un exemplu de bună-practică, având medici de toate specialităţile şi aparatură necesară, există şi exemple mai puţin fericite, cum ar fi unităţile de profil din Alexandria, Călăraşi, Slobozia, Craiova, Turnu Severin sau Lugoj.

„Unele arată jalnic, sunt construcţii vechi. Pe lângă faptul că nu oferă niciun fel de condiţii bolnavilor români, se confruntă şi cu o lipsă crasă de specialişti, iar între cei care sunt, nu e niciun fel de colaborare, ceea ce e grav. E normal ca atunci când eşti într-o policlinică sau în ambulator să poţi trimite pacientul de la un specialist la altul, în caz de nevoie”, a completat Barbu.

Pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţi

Pachetul de servicii medicale de bază, care se acordă celor care sunt asiguraţi, cuprinde servicii medicale de urgenţă, servicii de prevenţie, de evaluare a riscului pacientului de îmbolnăvire precum şi urmărirea periodică a acestuia. De asemenea, asiguraţii vor primi consultaţii de la medicul de familie, dar vor beneficia şi de servicii în ambulatoriul de specialitate. În plus, ei vor avea acces la servicii de spitalizare, dar şi la îngrijiri medicale la domiciliu şi la îngrijiri paliative la domiciliu. Totodată, această categorie de pacienţi are dreptul de a beneficia de medicamente în tratamentul ambulatoriu, precum şi de materiale sanitare cum ar fi stenturile în cazul pacienţilor cu boli de inimă.

Pachetul minimal de servicii medicale pentru neasiguraţi

Pachetul minimal de servicii medicale, care se acordă românilor care nu-şi plătesc asigurările de sănătate, prevede servicii de medicină de urgenţă, servicii de medicină de familie şi consultaţii de planificare familială. De asemenea, se va acorda o atenţie deosebită gravidei şi lăuzei, prin acordarea de consultaţii de medicină de familie şi ambulatorie, precum şi asistare la naştere oricarei femei din România. În plus, cetăţenii neasiguraţi vor beneficia de servicii medicale în caz de epidemii.

Citiţi şi:

2014 - anul marilor schimbări în sistemul sanitar. Ce paşi trebuie să urmeze pacienţii până să ajungă la spital

Editorial Ramona Ursu: Sfârşitul vieţii tale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările