VIDEO Ordonanţa lui Tudorel Toader goleşte DNA de toţi procurorii

VIDEO Ordonanţa lui Tudorel Toader goleşte DNA de toţi procurorii

Tudorel Toader FOTO Inquam Photos / Octav Ganea / 22 feb 2018

Elaborată în miez de noapte, adoptată luni dimineaţă şi publicată în Monitorul Oficial 30 de ore mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă pe Legile Justiţiei urmează să lase dosare importante fără anchetatori.

 
 
Activitatea DNA ar putea fi paralizată că urmare a întrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă prin care au fost modificate Legile Justiţiei. Este vorba de un articolul VIII care spune procurorul DNA trebuie să fi dat un examen în faţă Secţiei pentru procurori din CSM, lucru pe care nu l-a făcut niciunul din magistraţi, deoarece prevederea abia a intrat în vigoare. „Articolul VIII: Procurorii care, la dată intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", este unul dintre articolele din ordonanţă care a fost publicată în Monitorul Oficial. Mai exact, acest articol trebuie corelat cu altă prevedere din Ordonanţa intrată în vigoare, aceea de a fi susţinut un concurs în faţă Secţiei de procurori din cadrul CSM, scrie site-ul ziare.com. 
 
„Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţîn 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urmă unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop", se arată în OUG, în cazul DNA. Lucru pe care nu l-a făcut niciunul dintre procurorii care activează la DNA, deoarece legea nu prevedea o astfel de procedură până acum.
 
CSM va analiza situaţia de această ordonanţă. Oficiali din Consiliu spun că va fi de ales între două rele: fie într-adevăr se va merge pe ideea că niciun procuror DNA nu îndeplineşte acum condiţiile şi deci toţi trebuie să plece, fie condiţia concursului se va aplică doar pentru viitor, cu riscul că actele de urmărire penală făcute de procurorul fără concurs să fie anulate în camera preliminară, mai spune sursă citată.
 
Ordonanţă de urgenţă are mai multe schimbări care nu apăreau în varianta care a apărut în spaţiul public, înaintea şedinţei de guvern. Astfel, rolul Secţiei de procurori din CSM este redus la a aviza numirile şefilor de parchete, iar în procedura de revocare a membrilor CSM apare şi Inspecţia Judiciară. „Solicitarea de revocare se transmite Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la dată sesizării Inspecţiei Judiciare."
 
40 de procurori ar urma să părăsească DNA şi DIICOT ca urmare a intrării în vigoare OUG privin Legile Justiţiei
Parchetul General
 
Vechimea în muncă goleşte DNA
 
O altă problemă care va afecta activitatea DNA este faptul că Guvernul a crescut condiţia de vechime pentru procurorii care doresc să activeze în DNA şi DIICOT de la opt ani la zece ani, fără nici o justificare publică.  Modificarea o vizează direct pe Alexandra Lăncrănjan, procurorul care anchetează dosarul Tel Drum în care este anchetat liderul PSD, Liviu Dragnea. „Cerinţa de zece ani vechime pentru procurorii din Parchetul General sau DNA nici măcar nu a făcut obiectul discuţiilor, ea neregăsindu-se în cadrul proiectului iniţial apărut în presă. Cred că prevederea nu este deloc oportună, prin mărimea cerinţei de vechime se restrânge în fapt şi mai mult posibilitatea de a alege între procurori, iar pe termen scurt, dosarele nesoluţionate vor suferi amânări până când vor fi preluate de alţi procurori. Probabil că multe anchete vor fi blocate o perioadă pentru că durează până cînd noii procurori se pot pune la punct cu aceste dosare”, a declarat pentru „Adevărul” Stelian Ion, avocat şi deputat din partea USR.
 
La rândul lui, Radu Chiriţă, conf. Univ. la Universitatea Babeş-Bolyai este de părere că „Orice modificare făcută peste noapte, fără o dezbatere publică, fără transparenţă, fără avizul CSM va conduce la o instabilitate în sistemul judiciar. Dacă mai vrem să fim un stat de drept, un stat care să se vrea normal, acest mod de legiferare trebuie să înceteze. Faptul este cu atât mai grav cu cât avem o lege recent adoptată în Parlament, ce stabilea vechimea la 8 ani, iar acum guvernul vine cu o ordonanţă care trece pur şi simplu peste voinţa forului legislativ”, a completat Chiriţă. 
 
Laura Codruţa Koveşi vizată de noua ordonanţă
 
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa luni seară că o prevedere din ordonanţa de urgenţă o va forţa pe fosta şefă a DNA să plece din Parchetul General, unde a fost delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control. Potrivit ministrului, procurorii care au grad inferior parchetului unde au fost detaşaţi le va înceta imediat detaşarea. „Dacă are gradul de tribunal, nu poate să rămână la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal peste Curtea de Apel şi s-ar duce la Parchetul de pe lângă Înalta Curte", a spus ministrul Justiţiei. Codruţa Kovesi nu are însă grad de procuror la PÎCCJ, ci doar grad de procuror la parchet de pe lângă tribunal. 
 
Calendarul pentru selectarea conducerii Secţiei de investigare a magistraţilor
 

Candidaţii pentru funcţia de şef al Secţiei de investigare a magistraţilor, dar şi pentru ocuparea a cinci posturi de procurori de execuţie vor susţine interviurile în perioada 19 - 22 octombrie. Consiliul Superior al Magistraturii a declanşat, pe 12 octombrie, procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de investigare a magistraţilor şi pentru ocuparea a cinci posturi de procurori în cadrul acesteia. „La dată de 12 octombrie 2018, a fost publicat pe site-ul Consiliului, atât la rubrica 'Noutăţi', cât şi la rubrica 'Concursuri/Alte concursuri', anunţul privind procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru ocuparea unui număr de cinci posturi de execuţie de procurori în cadrul aceleiaşi secţii", informa CSM.

Cei interesaţi trebuie să depună, personal, la Direcţia Resurse Umane şi Organizare a CSM sau să transmită prin fax o scrisoare de candidatură însoţită de orice alte înscrisuri considerate relevante până miercuri, 17 octombrie, inclusiv, urmând că interviul să aibă loc în weekend.

Condiţii de participare

Procurorii care vor să facă parte din Secţia de investigare a magistraţilor trebuie să aibă 18 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi să aibă cel puţîn gradul de parchet de pe lângă Curte de Apel. Concursul este prevăzut dintr-un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani şi o evaluare a unor acte întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate. La interviu pot participa procurorul şef al Secţiei şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor. Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care va funcţiona cu 15 oameni.

Procurorul şef al Secţiei este numit în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urmă unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, capacitatea de a-şi asumă decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres precum şi integritatea candidatului şi evaluarea activităţii sale că procuror. Acesta este numit în funcţie pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, iar procurorii simpli pot ocupă posturile timp de 3 ani cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioada totală de cel mult 9 ani.

Comisia de concurs va fi formată din 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători a CSM şi un membru procuror.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie va face parte din Parchetul General şi se va ocupa cu anchetarea judecătorilor şi procurorilor care comit infracţiuni.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: