Oameni şi suboameni

Am tras o fugă să trag un ochi la cele două manifestaţii: „Protestul alb“ al PSD şi „protestul colorat al LGBT“. Cel al lui Bot&co mi-a scăpat. Dar nu cred că am pierdut ceva.

Două lumi radical diferite, intangibile şi care nu se cunosc deloc. O lume colorată, urbană, cool, mai prosperă şi mai cultă. Şi una rural-semirurală, vizibil mai săracă şi mai puţin educată. Dar nicidecum mai puţin competentă politic.

Dar. Atenţie. Cînd cele două lumi s-au interesectat în diverse momente ale marşului cei în alb au reacţionat neaşteptat de tolerant pentru mine. Nu au huiduit şi nu au devenit violenţi (Asta nu înseamnă că au lipsit semne ale intoleranţei dar au fost marginale mai ales ţinînd cont de raportul de forţe). Ci erau mai degrabă curioşi, intimidaţi şi cumva jenaţi de situaţie. Urbanii se simţeau evident superiori faţă de timizii din rural-semirural. Dar totul a decurs neaştepat de echilibrat.

Cînd am intrat pe facebook m-am speriat: am aflat de la oamenii "open-minded" şi liderii lor de opinie că Bucureştiul a fost invadat de suboameni. Atîta violenţă mediatică indusă nu am mai văzut demult. Toată „lumea bună" a căzut de acord: iată suboamenii care nu produc decît gunoi şi stau în calea fericirii „omului superior“.

Asta e tot ce am înţeles din acest fenomen? Atunci avem o problemă imensă.

Căci mai nimeni nu se întreabă cine sînt aceşti oameni, ce vor, de ce vin la astfel de manifestaţii şi de ce votează PSD.

Nimeni nu vrea să-i reprezine pe aceşti „suboameni“ abandonaţi de toţi şi ei sînt peste 60% ai acestei ţări. Pentru „lumea bună“ şi partidele „luminoase"“precum USR & MÎR-Cioloş, ei sînt doar un obiect de dispreţ şi ură. Iar PSD se foloseşte de asta la greu. Ştie să mimeze interesul faţă de ei.

Iar oamenii aceştia nu vor tare multe. Ei sînt obişnuiţi cu greul. Ei vor doar puţin respect. Vor să fie salutaţi, nu să fie numiţi „ciumaţi“. Şi noi uităm că în definitiv sînt bunicii, părinţii şi fraţii noştri. Şi care, vă garantez, nu au mai puţină competenţă politică decît #rezist. Şi cu siguranţă au mai multă competenţă politică decît „tehnocraţii salvatori“. Doar că nu au instrumentele şi canalele lor de comunicare. Sînt oamenii tăcuţi fără putere.

Gata nu mai am chef de povestea asta. E tare trist.

Prietenul Arthur Suciu are perfectă dreptate:

Aceia pentru care PSD a făcut totuşi destul de puţin - săracii - au venit, sâmbătă, la miting (unii dintre ei). Ei au fost calmi, chiar timizi. Mulţi au fost, poate, intimidaţi de Bucureşti (ceea ce e absolut normal), dar motivul principal e probabil distanţa dintre aşteptările lor şi oferta singurului partid care totuşi îi bagă în seamă. În schimb, aceia pe care PSD îi ţine în braţe prin măriri de salarii şi scăderi de taxe şi care, în ciuda acestui lucru, votează cu ceilalţi au fost mult mai interesaţi de miting, chiar dacă n-au participat. Ei au stat acasă şi şi-au exprimat pe Facebook condescendenţa jalnică (în cel mai bun caz). La această oră, e plin FB de „lumea bună“ scârbită şi glumeaţă. Mitingul ăsta a fost de fapt subiectul lor. Ei au fost la miting mai mult decât participanţii înşişi, care au venit din fidelitate, dar şi-au dat seama că nu e locul lor acolo.