New York Times: Rusia ar fi în spatele protestelor de la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist

New York Times: Rusia ar fi în spatele protestelor de la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist

Convingerea că Rusia susţine protestele este împartaşită şi de autorităţile din Lituania

Publicaţia americană „New York Times“ face o analiză a protestelor de la Pungeşti, dar şi din alte părţi, ca Bulgaria şi Lituania, privind exploatarea gazelor de şist. Se pare că în spatele acestor proteste împotriva fracturării hidraulice s-ar afla interese ruseşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Mircia Vlasa, primarul satului Pungeşti din estul României, a crezut că a dat de aur atunci când gigantul american Chevron a venit în zonă cu planuri de a o explora în cautarea de gaze de şist. Însa întâlnirea dintre marile afaceri şi Romania rurală s-a transformat repede într-un coşmar, iar satul a devenit un magnet pentru activiştii din întreaga ţară care se opun fracturării hidraulice.
 

Lupta dintre David şi Goliat

 
Primarul, unul dintre puţinii localnici care au luat deschis partea Chevron, a fost alungat din oraş într-un conflict pe care activiştii l-au prezentat drept o luptă intre David şi Goliat, cu ţăranii săraci de o parte şi America corporatistă de cealaltă.
 
Facând trimitere la o campanie de proteste misterios de bine organizată şi de bine finanţată, autorităţile române, inclusiv premierul, au arătat că lupta asupra fracturării hidraulice în Europa are într-adevar un Goliat, însa este vorba despre compania ruseasca Gazprom, şi nu compania americana Chevron.
 
 
 

REACŢIE ROMÂNIA CURATĂ: Cine mai crede în „The New York Times“. Răspunsul primit când le-am semnalat minciunile din articolul cu finanţarea rusească a opoziţiei antifracking

Articolul „Russian Money Suspected Behind Fracking Protests”, semnat de Andrew Higgins, şi apărut în ediţia online a cotidianul The New York Times din 30 noiembrie 2014, a stârnit ceva vâlvă în România, fiind preluat de o mare parte a presei mainstream de la noi - text semnat de Mihai Goţiu

Gigantul Gazprom, controlat de stat, are un interes clar să împiedice ţările dependente de gazul natural rusesc să îşi dezvolte propriile surse alternative de energie, păstrând atât monopolul asupra pieţei cât şi unul dintre instrumentele de politică externă ale Kremlinului, argumentează autorităţile.
 
Convingerea că Rusia susţine protestele, împartaşită şi de autorităţile din Lituania - ţara în care Chevron s-a lovit de asemenea de proteste - nu a fost până acum susţinută de nicio dovadă clară. Iar Gazprom a negat acuzaţiile că finanţeaza protestele împotriva fracturării hidraulice. Însă dovezile circumstanţiale şi suspiciunile din perioada Războiului Rece au alimentat supoziţiile privind amestecul Rusiei în afacerile interne ale ţărilor est-europene pentru a bloca ameninţările la adresa monopolului său energetic din Europa.
 
„Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operaţiuni de informare şi dezinformare, a interacţionat activ cu aşa-numitele organizaţii non-guvernamentale - organizaţii de mediu care se opun exploatării gazelor de şist - pentru a păstra dependenţa de importurile de gaz rusesc“, a afirmat Anders Fogh Rasmussen. Fostul şef NATO nu a prezentat dovezi, precizând că declaraţiile sale se bazează informaţiile primite de la aliaţii NATO.
 

Suspiciuni împotriva Rusiei şi din cauza acţiunilor îndoielnice: anexarea Crimeei şi luptele din estul Ucrainei

 
Aceste suspiciuni au fost alimentate şi de îngrijorările provocate de acţiunile Rusiei în Ucraina: anexarea Crimeei şi susţinerea separatiştilor pro-rusi din estul ţării.
 
Valul de proteste împotriva exploatării gazelor de şist care a măturat Europa de Est a început în urmă cu 3 ani în Bulgaria, membră UE, însa mult mai înţelegatoare faţă de interesele ruseşti decât celelalte 28 de state membre ale blocului comunitar.
 
Confruntându-se cu un val brusc de proteste de stradă, la care au luat parte activişti care înainte nu arătaseră prea mult interes faţă de problemele de mediu, guvernul bulgar a interzis fracturarea hidraulică în 2012 şi a anulat o licenţă acordată anterior companiei Chevron.
 
ONG-urile care au mobilizat protestatarii neagă că ar beneficia de susţinere rusească.
 

Rusia nu e interesată de mediu

 
Rusia a dat dovadă de foarte puţin interes faţă de protecţia mediului şi are un istoric vechi de hărţuire a ecologiştilor care organizează proteste. Însă, când vine vorba de gaze de şist, autorităţile ruseşti devin imediat cât se poate de ecologice. Vladimir Putin a declarat anul trecut că „fracturarea hidraulică reprezintă o problemă uriaşa de mediu“. În ţările care au permis utilizarea acestei metode, susţine liderul de la Kremlin, „nu mai curge apa la robinet, ci un nor negricios“.
 
Alexander Medvedev, şeful unităţii de export a Gazprom, i-a avertizat pe europeni că nu vor putea niciodată să reproducă succesul american de extragere a unor cantităţi mari de gaze prin metoda fracturării hidraulice pentru că Europa are o geologie diferită şi dispune de densităţi de populaţii diferite.
 
Pâna acum s-a dovedit că Rusia are dreptate, cel puţin parţial, previziunile timpurii privind rezervele enorme din ţări ca Polonia fiind spulberate de rezultatele din puţurile de probă. Proiectele din Lituania, o altă ţară care promitea, au eşuat din cauza protestelor şi a modificărilor legislative care au determinat Chevron să renunţe anul trecut la un proiect de exploatare a gazelor de şist.
 
Proiectele din Ucraina, ţară despre care se crede că dispune de rezerve mari de gaze de şist, în special în estul separatist, au eşuat şi ele. Rebelii proruşi din est, care nu au arătat interes faţă de ecologie, au denunţat fracturarea drept un pericol mortal.
 

În România, teste Chevron, dar şi Gazprom

 
Şi planurile din România s-ar putea dovedi un eşec. Chevron a terminat forajele de explorare de la Pungeşti, însă încă nu a făcut publice rezultatele.
 
Nimic din toate acestea nu a împiedicat Gazprom să urmărească propriile proiecte de gaze şi petrol de şist. Subsidiara sa sârbească, Nis, explorează acum perimetre în vestul României, în apropiere de graniţa cu Serbia. Însa, spre deosebire de proiectul Chevron din celalalt colţ de ţară, acţiunile Gazprom nu au stârnit proteste în masă.
 
Liderii protestelor spun că această diferenţă nu face decât să reflecte faptul că Chevron a efectuat foraje de explorare în timp ce subsidiara Gazprom a făcut până acum doar munca de cercetare geologică.
 
Anca-Maria Cernea, liderul unui grup politic conservator de la Bucureşti, care a expus perspectiva unei conexiuni ruseşti, spune că, deşi nu a fost descoperit niciun document care să dovedească plăţi sau sprijin direct din partea Rusiei, dovezile circumstanţiale arată că „ruşii sunt în spatele protestelor împotriva Chevron“.
 

Presa rusească: sătenii vor muri din cauza apei otrăvite

 
Ea a remarcat că protestatarii, inclusiv grupuri care nu au de obicei nimic de-a face unul cu altul, cum ar fi socialiştii radicali (dintre care unii au legături cu aparatul de securitate din Republica Moldova) sunt puternic influenţaţi de ruşi şi de preoţii ortodocşi profund conservatori. 
 
Presa rusească, a adaugat ea, a fost curios de activă în reflectarea şi alimentarea opoziţiei la adresa fracturării hidraulice de la Pungeşti. „Russia Today“, canal rusesc de stat adresat publicului din străinătate, a urmărit îndeaproape protestele şi a avertizat că sătenii, asemenea culturilor şi animalelor domestice, vor muri din cauza apei otrăvite.
 
Ar putea exista un element rusesc aici, însa nu cred că este dovedit“, spune şi şeful Serviciului Roman de Interne, George Maior, referindu-se la rolul Rusiei în protestele împotriva exploatării gazelor de şist.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările