Controlul judiciar, neconstituţional. Parlamentul sparge oalele în capul Justiţiei

Controlul judiciar, neconstituţional. Parlamentul sparge oalele în capul Justiţiei

Controlul judiciar este neconstituţional FOTO Arhivă

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit joi că măsura preventivă a controlului judiciar, prevăzută în noul Cod Penal, este neconstituţională. Conform judecătorilor, această dispoziţie încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Printre persoanele faţă de care s-a dispus această măsură se numără deputaţii Ion Diniţă şi Cătălin Teodorescu, dar şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a decis joi că măsura preventivă a controlului judiciar asupra inculpatului este neconstituţională. Astfel, la nouă luni de la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, nu mai puţin de şapte articole au fost declarate în neconcordanţă cu Constituţia României. Decizia magistraţilor constituţionali a fost luată după ce instituţia a fost sesizată de către instanţa Judecătoriei Satu-Mare – Secţia penală.

Astfel, în urma deliberărilor, CCR a stabilit că măsura preventivă a controlului judiciar este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp. Concret, spun judecătorii constituţionali, fiind pe termen nelimitat măsura „încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale“, explică judecătorii Curţii Constituţionale.

EFECTE: INCULPAŢII SCAPĂ „DIN OCHII JUSTIŢIEI“

Experţii în drept penal şi constituţional consideră corectă decizia Curţii Constituţionale, dar atrag atenţia că efectele vor fi grave pentru anchete. „Această hotărâre nu produce deocamdată efecte până la publicarea ei în Monitorul Oficial. Apoi însă, toate controalele judiciare existente la data publicării încetează de drept. Învinuiţii nu vor mai fi obligaţi să se prezinte la organul de poliţie sau să respecte anumite interdicţii“, a explicat lectorul George Matei, doctor în Drept Constituţional.

Şi expertul în anticorupţie Laura Ştefan consideră că această decizie a Curţii Contituţionale ar putea avea implicaţii mari. „Lipsea durata maximă pe care se putea întinde această măsură preventivă. Trebuia o limitare, în mod clar. Nu îmi dau seama cum parlamentarii au făcut aceste Coduri, dar nu au prevăzut o limită pentru măsura controlului judiciar. Consecinţele ar putea fi grave“, susţine Laura Ştefan.

Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori penalişti din România, Gheorghiţă Mateuţ, consideră decizia Curţii Constituţionale drept una corectă. „Este neconstituţională această reglementare. Din punctul meu de vedere, sunt două motive pentru care putea fi declarată neconstituţională: primul că nu are un termen, o limitare în timp, iar al doilea că este dată în competenţa procurorului“, a explicat profesorul Gheorghiţă Mateuţ.

SOLUŢIA E LA GUVERN SAU LA PARLAMENT

Laura Ştefan cere puterii legislative să îndrepte eroarea constituţională din Codul de Procedură Penală. „Soluţia este ca Parlamentul să se întrunească mâine şi să dea o lege prin care să completeze dispoziţiile Codului la acest capitol. Asta repede, înainte ca decizia Curţii Constituţionale să fie publicată în Monitorul Oficial şi să producă efecte“, susţine Laura Ştefan. Lectorul George Matei consideră că soluţia ar putea veni şi de la Guvern. „Se poate modifica şi prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, iar această OUG poate fi dată şi fără să aştepte motivarea Curţii Constituţionale. Nu ar fi o problemă“, a explicat Matei.

CE ÎNSEAMNĂ CONTROLUL JUDICIAR

Sute de inculpaţi aflaţi în stadiul de anchetă sau în cursul procesului penal se află în acest moment sub control judiciar. Numai în ultima săptămâna au fost puse sub control judiciar 150 de persoane.

Măsura controlului judiciar poate fi luată de procuror sau judecătorul de cameră preliminară faţă de un inculpat, fiind o măsură preventivă mai blândă ca arestul preventiv sau arestul la domiciliu. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligaţii: să se prezinte la Poliţie sau instanţă periodic ori de câte ori este chemat, să anunţe schimbarea domiciliului, să nu părăsească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, să nu se întâlnească sau să comunice cu anumite persoane. Codul de Procedură Penală prevede că încălcarea acestora poate atrage schimbarea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

NUME SONORE SUB CONTROL JUDICIAR

Măsura controlului judiciar a fost impusă mai multor politicieni şi oameni de afaceri anchetaţi de procurori sau care au deja un proces pe rolul instanţei. Printre ultimele nume importante puse de magistraţi sub control judiciar se află şi cel al deputatului Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu, dar şi cel al parlamentarului Ion Diniţă cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. Şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este şi el cercetat sub control judiciar, dar şi foştii miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy.

E nevoie de timp pentru modificări

Modificarea legii, în sensul introducerii orizontului de timp pentru aplicarea măsurii de control judiciar, poate fi făcută atât de Guvern, printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG), cât şi de Parlament, printr-o iniţiativă legislativă. Preşedintele Comisiei Juridice, deputatul Bogdan Ciucă, susţine că Parlamentul are nevoie de timp pentru a opera unele modificări la Codul Penal. „Un deputat sau un senator trebuie să scrie un proiect de lege în care să specifice durata maximă pentru măsura de control judiciar. Proiectul se depune la Biroul Permanent şi îşi urmează traseul legislativ ca orice alt proiect de lege“, a explicat deputatul Bogdan Ciucă.
Însă traseul legislativ înseamnă: avizul Comisiei Juridice, votul în prima cameră sesizată, apoi raportul Comisiei Juridice din a doua cameră sesizată, apoi votul definitiv. Tot acest parcurs durează cel puţin câteva săptămâni şi se poate întinde chiar pe durata mai multor luni, în funcţie de voinţa politică a aleşilor. Cum vacanţa parlamentară bate la uşă, o lege de modificare a Codului Penal va putea fi luată în discuţie abia în luna februarie.

CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE

Articolele din Noul Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale referitoare la măsura preventivă a controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale. În acest termen, de 45 de zile, aceste dispoziţii sunt suspendate de drept. Tot în acest termen, puterea Legislativă poate pune articolele declarate neconstituţionale în acord cu prevederile Constituţiei.

Politicieni şi afacerişti aflaţi sub control judiciar pentru fapte de corupţie

Printre „beneficiarii” acestei măsuri se numărăr şi deputatul Cătălin Florin Teodorescu, fiind acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi implicat în dosarul în care Alina Bica, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a fost arestată preventiv pentru fapte de corupţie. 

De asemeneam şi deputatul Ion Diniţă a fost pus sub control judiciar, pe 20 noiembrie, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, este acuzat de corupţi, după ce CJ Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

Oamenii legii au impus aceeaşi măsură preventivă şi pentru Aristotel Căncescu.

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este şi el cercetat sub control judiciar. El este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anricorupţie (DNA) că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

Aceeaşi măsură a fost dispusă şi în cazul lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, care este totuţi încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova. Concret, Constantinescu este încercerat la Rahova, în baza unui mandat de arestare emis de Tribunalul Constanţa privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal. Măsuta controlului judiciar a fost fost dispusă în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.

Şi fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş, dar şi Zsolt Nagy se află sub control judiciar. Măsura a fost impusă de magistraţii Curţii Supreme după ce magistraţii au constatat că Gabor Kerekes, inculpat într-un dosar alături ce cei doi, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar.

Omul de afaceri Nelu Iordache a fost pus sub control judiciar,  la sfârşitul lunii august, când magistraţii Curţii de Apel Bucureşti care au admis cererea acestuia de înlocuire a arestului la domiciliu. El este acuzat de elapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, în legătură cu deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac - Arad, de aproximativ 22 de kilometri.

Articolele declarate neconstituţionale

Art. 211 - Condiţii generale

(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 212 - Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror

(1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere.

(2) Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar.

(3) Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu. Dispoziţiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplică în mod corespunzător.

(4) Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanţă motivată, care se comunică inculpatului.

Art. 213 - Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror

(1) Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.

(3) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.

(5) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.

(7) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii.

Art. 214 - Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată

(1) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.

(2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizat potrivit alin. (1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.

(3) Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

Art. 215 - Conţinutul controlului judiciar

(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;

j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

k) să nu emită cecuri.

(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.

(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.

(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

(8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.

(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările